biblic vorbind, daca primesti o palma, intoarce si celalalt obraz. si daca mai primesti una, il intorci iarasi pe primul. pai bine, si daca primul nu e vindecat, ce faci?
mitic vorbind, facerea de bine'i futere de mama. pai ce'ai cu mama? da in mine. ca intorc si celalalt obraz. da' de ce sa il intorc? nu pot sa dau si io? nu, nu pot. tot intorc obrajii ca pe clatite
in definitiv, cat de mult va fecundati uterele in facerea de bine a mediului inconjurator? care te ridica? nu, dimpotriva. oare chiar asa naiv sunt? or mai fi si altii ca mine?
ce sa fie oare, ratiune sau simtire? culmea, ratiunea iti spune sa nu intorci obrazul, ci sa'l captusesti cu piele de vita. simtirea iti spune sa scoti barda. cand de fapt....tu ce faci? intorci si celalalt obraz. pai...din ce cotlon neuronal vine instinctul asta sovinist sa iti cotonogesti in mod sistematic maxilarul?
si inca ceva: fiecare om merita o sansa. pai sunt vreo 6 miliarde de oameni, 6 miliarde de sanse incap oare intr'o viata? asta oricum e o problema de statistica cu intoarcerea bilei in urna. la marea intamplare o sa fie ce scoti urmatoarea data din meandrele pandorei, numai ea stie in ce toane e...
oricum, mergem inainte pentru ca inainte era mai bine. ne antrenam obrajii, ne punem zabala la neuronii incisivi, ne captusim cu petale de trandafiri pumnii stransi si inmuiati in sticla presata, pe sprancenele incruntate desenam maimutoi iar in fiecare muschi incordat infigem un betisor parfumat cu opium. iar cu mintile, le aburim la foc incet, in miros de levantica. asa le trebuie!
pelerinaj placut
