bun, nu'i asa, dragii mei, bun venit la o noua editie a emisiunii noastre ce se desfasoara intr'o conformitate absolut aleatoare, dar mai presus de toate, si de toti, intr'un ritm haotic inutil.
pe zi ce ne trece, pe o la fel de mare masura ne inconjoara o prea mare, multa si uneori inutila tehnologie. in definitiv n'avem ce face, putem fugi, da' ne'ajunge ea. iar daca nu ne'ajunge ea, o s'avem noi nevoie de ea a un moment dat cand o sa vrem sa facem ceva, si un anume nene cu ochi de sticla o sa ne zica: "pai iti trebuie numarul ala de bare, scanat in anus!". pai n'am din ala. pai iti faci, altfel nu te putem ajuta. iar cand prin acest ajutor intelegi remuneratia lunara care'ti permite sa achizitionezi hartie igienica si mere, nu prea mai ai incotro.
dar revenind, ca un umanoid ce se pretinde a fi, omul are intrebari diverse. coroborate cu tehnologia, sta si se intreaba: cum ar fi daca inima lui ar fi impartita in pixeli? ar fi asa...o inima pixelata, cum ar veni. si cand cineva intra la tine in viata, ii dai un procent de pixeli. fara dobanda. il inchiriezi, sau i'l concesionezi. te descurci tu. apoi, tragi linie si constati: tu ai 50% din pixelii mei, tu ai 35%, restu' de 10 sunt imprastiati aiurea, iar ultimile 5 procente sunt rezervate purtatorului.
desigur, cei 95% vor fi impartiti, redistribuiti, acreditati si duelati intr'un mod dinamic si neintamplator, pe parcursul liniei de la A la B (cum mai este definita viata)
pe zi ce ne trece, pe o la fel de mare masura ne inconjoara o prea mare, multa si uneori inutila tehnologie. in definitiv n'avem ce face, putem fugi, da' ne'ajunge ea. iar daca nu ne'ajunge ea, o s'avem noi nevoie de ea a un moment dat cand o sa vrem sa facem ceva, si un anume nene cu ochi de sticla o sa ne zica: "pai iti trebuie numarul ala de bare, scanat in anus!". pai n'am din ala. pai iti faci, altfel nu te putem ajuta. iar cand prin acest ajutor intelegi remuneratia lunara care'ti permite sa achizitionezi hartie igienica si mere, nu prea mai ai incotro.
dar revenind, ca un umanoid ce se pretinde a fi, omul are intrebari diverse. coroborate cu tehnologia, sta si se intreaba: cum ar fi daca inima lui ar fi impartita in pixeli? ar fi asa...o inima pixelata, cum ar veni. si cand cineva intra la tine in viata, ii dai un procent de pixeli. fara dobanda. il inchiriezi, sau i'l concesionezi. te descurci tu. apoi, tragi linie si constati: tu ai 50% din pixelii mei, tu ai 35%, restu' de 10 sunt imprastiati aiurea, iar ultimile 5 procente sunt rezervate purtatorului.
desigur, cei 95% vor fi impartiti, redistribuiti, acreditati si duelati intr'un mod dinamic si neintamplator, pe parcursul liniei de la A la B (cum mai este definita viata)
