am vazut acum ceva timp cand am fost la un concert, asta:
joi, decembrie 22, 2011
marți, decembrie 20, 2011
covoz pe bluz
unul din preferatii mei, de data asta singurel, fara fra'su
si o tanti, o tanti anume, nu oarecari
si o tanti, o tanti anume, nu oarecari
nasturii din tren
dragii mei, nu'i asa, vi'o prezint pe cea de aseara cum ar veni, de pe drum. deci sa incepem zic.
aia e, cand te'apuca te'apuca. scrisul, zic. pai sa va zic, eram la momentul ala (sunt acum cand astern) in tren, spre casa cum ar veni. de plictiseala pe de o parte (mica) si de placere pe de alta parte (mare) citeam o carte. bine, asta e dupa ce m'am mutat in alt vagon, cand, din politete pentru ei si nervi cauciucati de intins pentru mine...n'am mai suportat. anume, ca fac o paranteza mica, stateam cumintel cand doi de'ai lor s'au asezat langa mine si iertat sa'mi fie, guițau de zor. in special ala din stanga mea, rotofei si frecuş-mânuș
dar revenind, mutat in alta parte citeam si radeam ca bou'! asta pana cand am observat ca 2 nasturi de la pantaloni erau deschisi. stiti voi, am fost la un moment dat in timpul zilei la baie, si aia e, i'am desfacut. i'oi fi inchis la loc sau nu....asta nu mai stiu. cert e ca acum is deschisi. tolanit pe scaun si cu cartea in mana, stau si ma intreb: sa'i inchid, sa ma prfac ca nu'i vad...un fel de daca stau is curva iar daca fug is proasta, asa mai bine fug si ma impiedic.
ei bine, am decis sa ii inchid. pana la momentul ala in care m'am hotarat sa'i inchid nu era nimeni in jur. ei bine....de indata ce mesteream la nasture sa se petreaca prin stransa gaurica de'i pereche, de indata ce'a trecut niste lume pe langa mine. s'au uitat la mine cam exact cum ma uit si eu pe geam. aia e, asa ca la noi, "aia e". mi'am incheiat cei doi nasturi si m'am apucat de povestit zambind. si'am povestit cu pixul pentru ca na'm nici un ajutor robotizat pseudo-acrilic, QWERTY pe numele lui.
cu sau fara QWERTY, acum is inchisi!!
vineri, decembrie 16, 2011
marți, decembrie 13, 2011
roz si mov pe intuneric
dragii mei, nu'i asa, am crapat numai putin usa cat sa scrm niste ganduri rapide rapide. in sfarsit m'am pisat si io pe intunerc in tren. aseara cand ma duceam acasa, cum ar veni n'am mai rezistat si'am pronit initiativa de a elibera animalul din mine. am facut pipi. partea interesanta este ca, dupa ce'am balaurit prin tren in cautarea...ma scuzati, gaurii captusita cu inox si cu buton rosu, am gasit'o, si cand colo..ce sa vezi....intuneric frate. pai acuma ce fac? ma deschid la pantaloni, si....ma scuzati, tintesc de afara? sau...las usa deschisa? sau...iau o lanterna cu mine? aprind o bricheta? sau fotografiez mintal cum arata tot aranjamentu'....si apoi tintesc in intuneric si sper sa nu ma ud?
e greu sa te pisi pe intuneric intr'o incapere....si nici macar nu batea vantu deci teoretic nu ma pisam contra lui
in alta ordine de idei, mie'mi plac mult mulatrele. de'....fiecare cu fetisurile lui. si vorbeam cu un prieten ca mi'ar fi placut sa am si io o pretena mulatra. stiti voi, alta textura, alt gust, alta consistenta. si cum vorbeam noi asa semi pocniti in ceru' gurii de acid, vine asta cu o spranceana ridicata si buzele umflate si zice:
"nu frate, io nu pot"
"de ce ma?" zic io, " ca doar n'oi fi rasist!!"
"nu frate, nu sunt, da'...."
"da' ce ma?"
raspunsul lui a fost pe cat de scarbos, pe atat de lacrimogen in capcaunii vaselor alimentare conservate in alcoolul din cretile mele maini:
"piz*a trebuie sa fie roz frate, nu mov sau violet. cum sa intru'n violeti???"
am terminat berile si ne tot uitam pe strada sa vedem mov langa roz, violet si galben, rosu aprins....ne'am retras in iesle si'am ascultat ocs
roz bombon sau violet purpuriu sa primiti de craciun!!
vineri, decembrie 09, 2011
miercuri, decembrie 07, 2011
5 minute va rog
pai
sa va explic: 5 minute va rog! numai 5 minute!! lasati'ma sa stau
intr'un borcan de sticla ranforsata. stiti voi, din ala cu tevi
metalice frumos vopsite si cu caneluri la capete, cu cauciuc pe
jumatate sa absoarba toate socurile pamantului. azi am plecat de
acasa putin mai tarziu, am si io motivele mele. m'am pregatit, m'am
schimbat, baut cafeaua si iesit afara sa fumez o tigara (probabil
chiar in ordinea asta). umm....pai cand am deschis usa sa mi se
inchida in ochi. io's mai puternit si o deschid. stand asa pe balcon
sa fumez si cafez, vedeam valuri valuri (deci da, valuri valuri, nu
exagerez deloc...de fapt erau fasii) cenusii, ca o zebra. numai ca
aici erau asa: una cenusie prin cealalta vedeam ce e de fapt afara:
case, masini, fara oameni. nimeni nu statea afara. pana mi'am luat
sosetele si incaltat, cautat cea mai mare si extrem de important -
ranforsata umbrela si m'am pregatit psihic sa ies, se oprise. apa
doar. pocinogu calvaros de kilometraj pe ora dadea inainte.
cand
am ajuns la gara era soare. si destul de caldut asa, nici macar nu
m'am incheiat la geaca. asta pana cand am dus cafeaua la gura si am
vrut sa'mi aprind o tigara. pesemne ca butonul on/off se sucise intre
timp. am apucat numai sa'mi aprind tigara, inchei geaca si bag
intr'un borcan din asta. in fata mea era soare, in spate era un
....ermm....gri inchis cu tenta verzuie inchis, cam cum e avocadou'
ala strivit da' ceva mai inchis. da' peste era curcubeu. doi la
numar, frumosi concentrici. minunaat, ce frumoos, hai sa ne basim cu
totii ca'i vedem iarasi pe domnii cur si beu. ma intorc din nou cu
fata la soare si vad aceleasi fasii. imi scot manusile sa scot
telefonul sa fac repede un filmulet. n'am mai prins chiar potopul
pentru ca a trecut cumva. vedeti si voi ce'am mai reusit sa prind pe
sticla. totul a durat cred mai putin de 5 minute. extinse totusi
parca de niste porti galactice..
apoi
ce aflu? ca "stimati telespectatori, dorim sa va informam ca in
intervalul orar cuprins intre 10 si 11 (a se citi zece si unsprazece)
ale diminetii va sfatuim (ca altfel va ia mama dracu') sa stati in
case sau in orice alte incaperi realizate de misticii haiduci ai
apelor deoarece in perioada mai sus mentionata cerul, apa, vantul,
piatra, si cam tot ce e cuprins intre aceste stari naturale se vor
dezlantui. atentie, meciul va dura numai o ora, nu'l pierdeti!!
tineti aproape"
mi'a
venit trenul intre timp, m'am urcat, iar acum tocmai ce termin de
scris povestea uitandu'ma cum geamul de la tren e mai tare ca apa,
piatra si vantu'. tot al lor ce'i drept.
editat intarziat, mai jos va rog, filmuletele.
editat intarziat, mai jos va rog, filmuletele.
marți, decembrie 06, 2011
2 observatii mici
prima este referitoare la ele, la dame, sau, dupa cum ziceau altii, pasarici: pantofii's ca unghiile. stiti voi ca unele fete au unghii scurte, altele mai lungute asa, altele chiar lungi. e, dintre astea lungute, unele's patratoase asa cumva, altele ascutite. stiti la ce ma refer. ei bine, ce'am vazut eu (pe trenuri) e asa: cine poarta pantofiori si cizmulite ascutite, are si unghiute ascutite. cine le are asa mai patrate, asa le si poarta. sa fie oare o coicidenta....errmmm.....habar nu am..
a doua este despre piele si picioare: n'ar fi tare daca am avea aceeasi piele pe care o avem pe coapse si gambe si pe restul corpului? adicatelea, iarna cand e frig, luam o pereche de pantaloni si atat. si nu ne e frig. mai sus in schimb.....pune tricou, camasa, plover, geaca, fular, manusi, mai stiu si io ce....pai cum vine asta?
oricum, ambele observatii sunt de'a dreptul cretine. si de asemenea ambele cu explicatii stiintifice, logice si rationale.
unghii patrate pe piele de coapsa va urez!
miercuri, noiembrie 30, 2011
minciunile altora
stiu stiu, am povesti de spus. le am pe toate in cap. vin ele, vin, repede repede. da' nu stiu exact cand. serios ca vin. pana atunci....si alti mincinosi in afara de mine
marți, noiembrie 15, 2011
leapsa 2x muzicala
pentru ca am luat leapse de covoare, m'am gandit sa dau si eu una, de duete. care mai de care mai de cacat sau mai porcine si obscene. sau mai orgazmatice. asa ca sa inceapa macelul. cu maceta. ah, da. e pentru cei acri si pentru cei maci
dau io primu'
luni, noiembrie 14, 2011
ace brice si carice lame si chiloti de dame
am vazut niste papagali zburand neincetat (conform cantecului "ploo ne'ncetat cu mu*ie si cacat) de pe o creanga pe o craca. acuma ei erau colorati, si habar nu am ce se craceau ei prin pomi. culmea e ca nici frig nu le era. asta e o presupunere budista. sau, altfel spus, una din ideile alea scremute care in loc sa iasa pe o anume gaura, ies prin degete...
in alte ordini de idei fierte, treaba sta asa: despre femei nu stiu ca nu facem pipi impreuna. cu barbatii incercam sa tintim spre musca aia lipita pe pisoar. bine, separat si independent. dar se intampla uneori sa fim mai multi aliniati in linie tintind spre muste. un lucru m'a surprins: unii dintre ei dupa ce se pisa pe ele de muste ca tot acolo sunt, si nimeni nu le omoara, isi inchieie nasturii si ies afara. pai stai...nu ne spalam pe maini???? ne pisam asa pe ele de unghii? eu totusi cred ca sunt taiati la degete, si au auzit ei din batrani ca e bine sa te pisi pe rani, ca sa se vindece mai repede.
din aceeasi categorie a pulilor transpirate ma intreb oare femeile lor de ce nu se spala? oare o fi la fel si pentru ele, cand un el o mangaie pe fata ei, ea e familiara cu nuanta stridenta a reactiei chimice intre uretra si gingivita. nu ma mai intreb mai bine.
buun, mai departe dragii nostri, nu'i asa, deschidem in sfarsit buda de week'end. revenind totusi la meleagurile deloc intamplatoare si autiste, simt o bucurie prin toti porii de dimineata cand vad ca vizibilitatea ocularilor cotidieni nu creste peste nivelul de 10 metri, subsistenta tenului polar nu se dezminte in a acapara 7mm coloana de mercur pe centimetru patrat de frunte cu condens de circa 79g. ma intreb totusi randunelele ce fac?
acum ceva timp stateam la birou. se zice ca scaunele astea care au 5 puncte de sprijin (ai dreaq voi sa fiti, furati tot din budism.... 'tu'va'n muma'n cur asta si maine) sunt cele mai stabile. stabile...psihologic poate. tot incercand sa iau ceva din rucsac ce rezona cu biroul in spatele'mi, ma intind, ma intind, ma intind, pana simt cum rotile o iau razna. roti care se deplaseaza in directia opusa mie. si aterizez asa: cu degetul mic de la mana dreapta pe muchia de la plinta, cu podul palmei pe perete, cu ceafa in perete, cu genunchii intre scaun si birou, dar, DAAR cu castile pe urechi. moment in care: incercam sa ma ridic da' nu puteam ca eram blocat, radeam ca eram cu cracii in sus, usa de la birou era deschisa si habar nu am cine m'a vazut, in cap aveam o muzica...(nu mai stiu exact ce da' era buna rau candva - o sugea cu ochii deschisi si la final inghitea - asta nu e de la mine) si dadeam din cap.
nu la mult timp dupa aproape am cazut iarasi. de data asta am fost mai vigilent. doar m'am prefacut cum cad....si hop mana s'a prins.
momentan astept sa ninga. zurgalai frumosi, craciunite si buci. oferte de la magazine cu multe carti despre renastere, despre isusi, despre cine suntem si mai ales de ce, in ce constelatie ne cacam, cati ani lumina ne mai pisam, cate uretre are domnul boc si de ce pensiile s'au futut aaa, pardon, scurtat.
va salut cu deosebita stima, respect si multa consideratiune
in alte ordini de idei fierte, treaba sta asa: despre femei nu stiu ca nu facem pipi impreuna. cu barbatii incercam sa tintim spre musca aia lipita pe pisoar. bine, separat si independent. dar se intampla uneori sa fim mai multi aliniati in linie tintind spre muste. un lucru m'a surprins: unii dintre ei dupa ce se pisa pe ele de muste ca tot acolo sunt, si nimeni nu le omoara, isi inchieie nasturii si ies afara. pai stai...nu ne spalam pe maini???? ne pisam asa pe ele de unghii? eu totusi cred ca sunt taiati la degete, si au auzit ei din batrani ca e bine sa te pisi pe rani, ca sa se vindece mai repede.
din aceeasi categorie a pulilor transpirate ma intreb oare femeile lor de ce nu se spala? oare o fi la fel si pentru ele, cand un el o mangaie pe fata ei, ea e familiara cu nuanta stridenta a reactiei chimice intre uretra si gingivita. nu ma mai intreb mai bine.
buun, mai departe dragii nostri, nu'i asa, deschidem in sfarsit buda de week'end. revenind totusi la meleagurile deloc intamplatoare si autiste, simt o bucurie prin toti porii de dimineata cand vad ca vizibilitatea ocularilor cotidieni nu creste peste nivelul de 10 metri, subsistenta tenului polar nu se dezminte in a acapara 7mm coloana de mercur pe centimetru patrat de frunte cu condens de circa 79g. ma intreb totusi randunelele ce fac?
acum ceva timp stateam la birou. se zice ca scaunele astea care au 5 puncte de sprijin (ai dreaq voi sa fiti, furati tot din budism.... 'tu'va'n muma'n cur asta si maine) sunt cele mai stabile. stabile...psihologic poate. tot incercand sa iau ceva din rucsac ce rezona cu biroul in spatele'mi, ma intind, ma intind, ma intind, pana simt cum rotile o iau razna. roti care se deplaseaza in directia opusa mie. si aterizez asa: cu degetul mic de la mana dreapta pe muchia de la plinta, cu podul palmei pe perete, cu ceafa in perete, cu genunchii intre scaun si birou, dar, DAAR cu castile pe urechi. moment in care: incercam sa ma ridic da' nu puteam ca eram blocat, radeam ca eram cu cracii in sus, usa de la birou era deschisa si habar nu am cine m'a vazut, in cap aveam o muzica...(nu mai stiu exact ce da' era buna rau candva - o sugea cu ochii deschisi si la final inghitea - asta nu e de la mine) si dadeam din cap.
nu la mult timp dupa aproape am cazut iarasi. de data asta am fost mai vigilent. doar m'am prefacut cum cad....si hop mana s'a prins.
momentan astept sa ninga. zurgalai frumosi, craciunite si buci. oferte de la magazine cu multe carti despre renastere, despre isusi, despre cine suntem si mai ales de ce, in ce constelatie ne cacam, cati ani lumina ne mai pisam, cate uretre are domnul boc si de ce pensiile s'au futut aaa, pardon, scurtat.
va salut cu deosebita stima, respect si multa consideratiune
constipatii transpirate
sau altfe spus, un nou post. al craciunului. cu ajutor
ea: eram pregatita sa te rog sa ma ierti ca te-am necajit ieri in legatura cu durerea ta de git
el: nu u, e ok
ea: pentru ca nu sexinmultesc virusii
el: cum adica barbatul nu era insarcinat
ea: ok, mai stau un pic
ea: un roman cu naratiunea la pers 1
el: scrieri fitcive, naratiste de un nene imprejmuit in ceata condensata pe obraji nervosi si calzi (a intarziat trenu' iar azi, dumnezeii mami lui de ecartament), manusi fara degete si fum de tigara, cafea fiertura in stomac
el: mintea foarte hodinita acum. ceea ce implica doua treburile:
1. sper sa ma desteptez pana spre pranz
2. numai prostii se scoala devreme
si o developez p'a treia: de ce oamenii care nu se scoala tarziu crede ca prostii se scoala devreme???
ea: dar nu ne place el negro
el: el negro inteleg ca e o ciocolata pe care o asculti cum se sfarama topindu'se intre cavitatea stango-anterioara a palatinului boltesc si partea posterior inabucita a limbii...
ea: momentu' in care fetele bine educate dau ochii peste cap
el: nu e momentul in care mentionarea cuvantului si anume pula...n'are nici o treaba in ecuatie. ci dimpotriva, reprezinta o constanta care in urma derivarii va duce la o si anunme popular spus....fix pula!!! care in definitiv......afara de niste fictivi muschi insangerati....nu e de fapt nimic.mai mult, fictivul musculete nu are nici o treaba cu odihnitele mintile proaspete inabusite, ca o conopida infipta'ntr'un copan in ceaun
...cu mentiunea :
el: gata; astept
intrebari, neclaritati, sugestii, iluzii, sperante, motive de divort,
acte, rosii sparte, oo clocite si suturi in coaie pe adresa redactiei
tura de noapte
pe
undeva prin 2008 am terminat parti din scoli, si m'am gandit io asa
ca poate totusi ar fi timpul sa intru si io in campula munca precum
restul lumilor bune. o dorinta pe care am tot avut'o io de cand m'am
facut flacau a fost sa lucrez intr'un bar. mi se parea mie ca
barmania e o treaba pe care io neaparat ar trebui s'o incerc. dupa
ce'am inceput muncile mi s'a parut ca e cam mult, ca io parca totusi
inca sunt copil, ca mie in continuare imi arde de baut ca porcu in
miez de saptamana. am inceput alta parte de scoala, nu de'alta da'
macar sa am cenusa de pe suportu de la crematoriu captusita cu
coperti. e destul de dificil sa gasesc un program care sa'mi convina
mie. adicatelea, zic, anume azi sa ma duc pentru ca vreau, saptamana
viitoare sa nu ma duc pentru ca trebuie. si dupa ce mi'a spus o
pretena ....ma rog, cunostinta mai mult ca barul din campus e in
cautare de cei mai minunati pierde studenti de iarna si ploaie am zis
ca musai trebuie sa ma duc sa vorbesc cu nenea blond si tuns bross
(mai stiti tunsoarea aia, bross de la baieti??? carare pe mijloc,
parul lung asa cam pana pe la urechi, si foarte foarte scurt la spate
si cred ca si pe dedesubt, da' nu's sigur). inainte sa ma hotarasc
totusi sa ma duc sa fac asta, am tot stat si m'am
gandit...ummm....pai ce fac eu cand or sa vina niste lumi pe care le
mai stiu si io, mai ales cand satul e mic si toti stiu pe toti...am
sa ma simt foarte de cacat, ca "uite'l ba si p'ala, ce'a ajuns
sa faca", pe principiul cine'a fost. in fine, dupa niste ceva
timp cand tarata mi se umflase iarasi am fost la vorba. intrebarile
lor (printre care mi'au cerut si un CV si am intrebat cu o mutra de
bivol: pai la ce iti trebuie CV'u meu??) au mai fost daca am mai
muncit prin baruri. raspunsul a fost categoric, hotarat si cu pumn in
masa: pai ia uita'te la mine, tu ce crezi?n'am io fata de om care
si'a petrecut multe veri pe plaje cu nisip in ochi si mahmur prin
terase? da' limba o stii? ermm....sa zicem ca invat (ei un cacat o
invat). bine, te sunam noi. eeeee....pasarica, nu merge asa. nu cred
in mosi pauni. te sun io saptamana viitoare. mi'a trimis un mail in
cateva zile sa'mi zica ca de fapt pentru cum sa iti spun, nu vorbesti
limba deci nu se poate. zic pai si de ce am mai vorbit cand stiai ca
nu vorbesc limba? au trecut vreo doua luni, timp in care am avut io
niste tentative sa structurez toti gj, glu glu si uiui eiei oi oi din
cap, si m'am dus iarasi la el. si i'am zis ca uite, pe mine nu ma
intereseaza, mie sa'mi zici de cand incep. am inceput a doua zi.
cumva....tot de atitudine tine. ulterior, cand colea mai venea cate
unu din chipurile colegi sa'mi zica ca de ce asa si nu altfel, ca de
ce nush cum si nush ce, le'am rezolvat. dupa vreo 2 ani am ramas
singuru d'acolo care nu vorbeste limba (n.a. - parca asa scriu astia
prin carti si documente, nota autorului?? pfuai cum suna asta -
inteleg da' nu prea vreau sa vorbesc). cu 2 luni in urma cand am avut
prima tentativa am fost si la probele de incercari 100 de litri
garduri si aruncarea cu greutati in familie: 4 ore in proba. ce'am
facut in astea 4 ore de proba? am spart 15 canute si 15 farfuriutele
aferentele de cafea, si asta in primele 15 minute. ulterior multe
treburi nebanuite s'au tot intamplat in barmanie. daca as putea sa
dau timpul inapoi as face acelasi lucru da' mult mai devreme.
duminică, noiembrie 13, 2011
reactii in porumb
buna dimineata dragilor, dragii nostri, nu'i asa, cum ar veni. fiecare vaca are perioada ei de gratie in care paste in porumb ca nesimtita. fara vreo legatura oricum, am revenit si eu in campul cu porumb. sau....am plecat din el? eh, oricum, nu conteaza. ieri ma plimbam aiurea prin orasul cu si fara porumbi, si'am gasit asa:
1. premiata cu medalia elastica la categoria raioane braiconf suzeta mecanica barbateasca, blugi elastici. umm....m'am uitat de cateva ori ca sa fiu sigur ca e asa, inainte sa imi exprim parerae sincera....asa era, si uitati ce a iesit:
1. premiata cu medalia elastica la categoria raioane braiconf suzeta mecanica barbateasca, blugi elastici. umm....m'am uitat de cateva ori ca sa fiu sigur ca e asa, inainte sa imi exprim parerae sincera....asa era, si uitati ce a iesit:
reactia 1. bag p*la in el de elastan ingurgitat mexanic in textiloza acrilica spermat intre buci
2. premiata cu oala cu unghii coapte, amprente si senzori puscaso-marini, va prezentam tastatura electro-mecanica.
reactia 2. fute'm'as in ea de tastatura tangibila in preput decalotat de miel parlit
3. ulterior am avut o scurta conversatie (asta pentru ca tastatura spatiala nu'mi permitea) despre egalitate. in general, pentru laicul din mine, ce e egalitatea. un popa e egal cu un soldat? un miel e egal cu un tap? oricum ar fi, reactia urmeaza:
reactia 3. hai sa dezbatem egalitatea pu*ii in fata cililor bucali mai incolo
2. premiata cu oala cu unghii coapte, amprente si senzori puscaso-marini, va prezentam tastatura electro-mecanica.
reactia 2. fute'm'as in ea de tastatura tangibila in preput decalotat de miel parlit
3. ulterior am avut o scurta conversatie (asta pentru ca tastatura spatiala nu'mi permitea) despre egalitate. in general, pentru laicul din mine, ce e egalitatea. un popa e egal cu un soldat? un miel e egal cu un tap? oricum ar fi, reactia urmeaza:
reactia 3. hai sa dezbatem egalitatea pu*ii in fata cililor bucali mai incolo
vineri, noiembrie 04, 2011
miercuri, noiembrie 02, 2011
pana la când
dragii nostri, nu'i asa, va dorim ca si pana acum. dar pana cand va zic despre: papagali, andries, scaune, androizi si nespalati de bude va dau ocărvili şi râuri:
luni, octombrie 31, 2011
vineri, octombrie 28, 2011
marți, octombrie 25, 2011
covor cu ceai (ul ei)
pentru ca aici am vazut melodia, mi'am adus aminte de o varianta care mie imi lace extrem de mult. e a minunatei lisa care atunci cand nu canta in engleza isi fractureaza limbile. nu stiu exact cui apartine originalul, pare'se ca lor: Louise Groody and John Barker si dateaza de pe undeva de prin broadway in '25.
vedeti voi care va place cel mai mult, eu le'as lua pe toate acasa. cu mine. la mine.
asta e de la macinpar cu dare de stire:
si o mai am p'asta (n'am putut sa ma abtin):
luni, octombrie 24, 2011
vineri, octombrie 21, 2011
covor din 3 bucati
din moment ce a venit duminica, va prezentam tentatiile de azi, repet, duminica (si la fel si eu, nu prea stiu care imi place mai mult):
retineti, este continuarea de aici
si urmatoarea
retineti, este continuarea de aici
si urmatoarea
inainte de lista e postul
pentru ca aici, aici, si aici a fost o dezbatere indelungata despre care cum unde cand in ce fel dar mai ales in ce momente mai potrivite decat altele de n'ai, si desigur pana sa ma leg la cap cu listele iutubizante, am sa centralizez aici recolta culeasa de peste mari si tari. fir intins!!
http://www.youtube.com/watch?v=sX_Iij8Eyts (nu ne lasa cu embed)
lista unu (de birou): http://www.youtube.com/watch?v=GHlKdSI3_Zw&list=PL9F641D4AC5933137&index=1
lista doi de bluz: http://www.youtube.com/watch?v=5_1KRY6l8CA&list=PLD40FD9A232BAB6CC&index=1
lista trei de geaz: http://www.youtube.com/watch?v=HPUzH2tsq_4&list=PL56D90BE245D652BB&index=1
un electrofanc: http://soundcloud.com/ostanciu/inhake-ruiff-mix
doua albume:
primul: http://themuzinc.blogspot.com/2011/10/neat-beats-cosmic-surgery2011.html
al doilea: http://themuzinc.blogspot.com/2011/10/robot-koch-other-side-2011.html
prima bormasina: http://soundcloud.com/akivai/kollektiv-turmstrasse-live
altele: http://soundcloud.com/daviebrown/the-best-parties-are
mai departe
avem mai incolo
apoi
de asemenea
nu in ultimul rand
folclor traditional
si netraditional
mai mult decat atat prima cristina celelalte urmeaza. si inchei cu asta cel putin pentru moment, ca mai vin altele din urma da, am vazut ca asta au pierdut'o pe drum...of of of
leapsa de luat si dat
uummm....pai dupa ce m'am prins si io despre ce cum trebuie a fi transmis, in deplinatatea mintilor nedezmembrate si dezaburite, am inteles mesajul asta. anume, care va sa zica:
1. Numește o formație sau un cântăreț care nu-ți vine să crezi că ți-a plăcut când erai mai tânăr.
formatia vocal instrumentala R.A.C.L.A.....bai baieti cucuieti....ne lasati mai in pace??
2. Numește o formație sau un câtăreț pe care o / îl urai în tinerețe și pe care acum o / îl adori.
metallica
3. Numește o formație sau un cântăreț care a trecut testul timpului, care îți place de la început și până acum.
pink floyd
4. Numește un cântec căruia nu-i poți rezista și te apucă bâțâiala sau datul din picioare.
stare de spirit - vita de vie si parazitii
5. Numește un album de pe care îți place să asculți fiecare melodie.
clapton - from the craddle
6. Numește o formație sau un cântăret de care ești atât de sătul/ă încât îți dorești să nu mai auzi în veci de ea/el.
niste unii de canta pe la niste unde radio imbecile, nici nu stiu cum ii cheama. akon???
7. Numește o formație sau un cântăreț pe care prietenii tai o/îl adoră și tu nu-l poți suferi.
ATB
8. Coverul tău preferat.
andries - nu te cred (de fapt e clipa mea dar nu o gasesc pe onlineuri, asa ca e ok si nu te cred)
9. Cântecul sau formația preferată în secunda asta.
andries - ceata
metallica
3. Numește o formație sau un cântăreț care a trecut testul timpului, care îți place de la început și până acum.
pink floyd
4. Numește un cântec căruia nu-i poți rezista și te apucă bâțâiala sau datul din picioare.
stare de spirit - vita de vie si parazitii
5. Numește un album de pe care îți place să asculți fiecare melodie.
clapton - from the craddle
6. Numește o formație sau un cântăret de care ești atât de sătul/ă încât îți dorești să nu mai auzi în veci de ea/el.
niste unii de canta pe la niste unde radio imbecile, nici nu stiu cum ii cheama. akon???
7. Numește o formație sau un cântăreț pe care prietenii tai o/îl adoră și tu nu-l poți suferi.
ATB
8. Coverul tău preferat.
andries - nu te cred (de fapt e clipa mea dar nu o gasesc pe onlineuri, asa ca e ok si nu te cred)
9. Cântecul sau formația preferată în secunda asta.
andries - ceata
miercuri, octombrie 19, 2011
marți, octombrie 18, 2011
ciocane si creieri
nu stiu exact de ce, dar cum, si in ce fel, cred ca de la poza se trage.
oricum, azi am incap pseudo-ciocane
marți, octombrie 04, 2011
vineri, septembrie 30, 2011
marți, septembrie 20, 2011
vineri, septembrie 16, 2011
la mine e, nu la ei
doamnelor si domnilor, nu'i asa, buna dimineata, nu'i asa, va dorim stima multa, de asemenea si consideratiune. chiar daca nivelul dunarii a scazut semnificativ iar navele nu mai pot naviga, eu va spumea acum ceva timp aici ca nu scria nimic nicaieri.
ei bine.....am vazut ieri dup'amiaza ca pe spatele capacului cosului de gunoiului menajerilui si nu numaiului un mic desenului cu un sacului de plasticului iar langa el cifrele 5 si 0 alaturate, iar langa ele un "l". care va sa zica, oamenii au zis: "acest cos se poate elibera fara presctiptie supermarketica. se recomanda citirea dezgolita a dezbracatului interiorului capacului. daca nu apar manifestari placute lasa'ti'o moarta sa putrezeasca"
acestea fiind zise, imi pare bine ca mi s'a, sau mi'am, sau altfel spus misterul pungilor sinistri este acum deschis publicului larg.
cu deosebita stima, respect si multa consideratiune,
mintile bolnave din pungile gunoaiele
miercuri, septembrie 14, 2011
casa, masa, carte, parte
fara casa, masa, carte, parte, dar cu multe altele. luati'le ma voi pe toate!! ceva oricum n'o sa'mi ia nimeni niciodata. ma rog, daca n'o surzi
miercuri, septembrie 07, 2011
miercuri, august 24, 2011
oameni de inceput
am deschis iarasi borcanul de pe raftul din camara, cel cu ganduri. oricum, fara nici o legatura stateam si ma intrebam cum sunt povestile oamenilor? cum se cunosc ei? si mai ales cum creste ce creste? dar cu precadere, cum e cand se cunosc oaemenii? si mai apoi, cum povestesc ei despre asta?
fiecare cu povestea lui. umm...pai stateam pe plaja si citeam o carte si a venit la mine beat. i'am dat numarul de telefon numai ca sa scap de el. sau: ea statea singura intr'un colt. sau el era cel mai nesimtit barman. as pune intr'o carte cum s'au cunoscut toate cuplurile din bucuresti. in anonimat. cred ca ar fi povesti frumoase. am sa incerc sa le strang. sa vedem ce iese
miercuri, august 17, 2011
o mie de filme
si ca tot am o mie de filme la mine in cap, din cand in cand le mai si scot. azi e asta:
un om bogat
eu bani in buzunar de cele mai multe ori nu am. mai bine cecuri inimoase cu (sau fara) acoperire, nu?
o toantă plus una
azi am cea mai toantă întrebare: există tatuaje albe? şi dacă da, de ce nu se tatuează lumea cu alb? că e aşa....mergi pe stradă şi vezi un verde închis, ca pielea unei broaşte storcite pe o uliţă de la ţară.
mai am o întrebare cred şi mai tâmpă: sunt oameni care cântă muzică ei aşa în lumea lor. şi ei cântă în [..]gleză. şi apoi îi auzi vorbind. şi realizezi că ei de fapt vorbesc cu accent. de prin dublin, de prin glasgow, sidney, aberdeen sau mai ştiu şi eu. sunt eu chiar aşa singuru' incapabil sa'şi dea seama din melodie că ăla îşi flutură coaiele sub kilt sub pretext de waazaaaaaa...
şi am nişte melodii, dar nu mă pot hotărî....sunt fără versuri oricum. le pun pe ambele.
mai am o întrebare cred şi mai tâmpă: sunt oameni care cântă muzică ei aşa în lumea lor. şi ei cântă în [..]gleză. şi apoi îi auzi vorbind. şi realizezi că ei de fapt vorbesc cu accent. de prin dublin, de prin glasgow, sidney, aberdeen sau mai ştiu şi eu. sunt eu chiar aşa singuru' incapabil sa'şi dea seama din melodie că ăla îşi flutură coaiele sub kilt sub pretext de waazaaaaaa...
şi am nişte melodii, dar nu mă pot hotărî....sunt fără versuri oricum. le pun pe ambele.
marți, august 16, 2011
marți, august 09, 2011
pungile, gunoiul si coaşele
dragii mei, nu'i asa, pai adica urmatoarea intrebare o am in minte: de ce marea majoritate a pungilor de gunoi nu se potrivesc in cosuri? sunt fie prea mici, fie prea mari. daca's mici, trebuie sa tragi de ele sa poata sta pe marginea cosului, uneori se rup, si tot asa. sau de ce cosurile de gunoi sunt facute asa aleator?
noapte fructifere!
noapte fructifere!
duminică, august 07, 2011
var'vara prematur ucisa
dragii mei cei 4 la numar, nu'i asa, nu stiu la atlii cum este dar la mine nu este. plimbandu'ma asa aiurea printre pietre cubice, pasari dezorientate si dezechilibrate, frunze invartite si stropi fini si magari, am constatat cu stupoare ca nu numai zilele's micsorate, dar si cocorii migreaza.
surprinzator sau nu, am vazut traditionalul cacaniu pe frunze. parca cineva le arde cu flacara oxiacetilenica. si din verde se fac cacat. si cum cacatul e moale si inconsistent, bietele imputiciuni parasesc copacii. vidanjele vin la aspirat, si uite asa piatra cubica ramane umeda si rasa de vant.
stau si ma intreb ca bou', unde dracului s'a dus vara care de fapt nici n'a venit???!??
miercuri, august 03, 2011
n'am titlu, deci fara
cel mai tare comentariu.
l'a scris un anume. si continuat alt anume.
" It`s Sunday, mild weather and rain, you`re heading towards the cafe with the sport section. You order a lime pie and a cup of coffee.... you walk into the cafe. Slowly, you make your way through the smoke, to the table by the window.. The sound of driping rain on the window in the background, as you order your warm cup of cafe. The silence starts melting. A soft sound of a pianno gets acompanied by the saxaphone as you take you first sip"
" It`s Sunday, mild weather and rain, you`re heading towards the cafe with the sport section. You order a lime pie and a cup of coffee.... you walk into the cafe. Slowly, you make your way through the smoke, to the table by the window.. The sound of driping rain on the window in the background, as you order your warm cup of cafe. The silence starts melting. A soft sound of a pianno gets acompanied by the saxaphone as you take you first sip"
marți, august 02, 2011
urare
ascultand niste radio de natura romaneasca, am dat peste situl lor, al radiulolului. nite baieti care emit de sub o umbrela din vama, de pe plaja. ce viata o fi pe unii. pe ei ii gasiti aici. dar, ce m'a incantat pe pipota este tricoul unuia din ei, pe care era scris asa:
"sunt vamaiot deci vămuiesc"
adica, nu'i asa, cum ar veni, noi vamuim, voi vamuiti, ei semuiesc aaaa..pardon, vamuiesc. oricum, vorba bancului: vamuiti? te muim maria ta!
eu ma duc la vamuit bere. voi?
"sunt vamaiot deci vămuiesc"
adica, nu'i asa, cum ar veni, noi vamuim, voi vamuiti, ei semuiesc aaaa..pardon, vamuiesc. oricum, vorba bancului: vamuiti? te muim maria ta!
eu ma duc la vamuit bere. voi?
luni, august 01, 2011
limbi pentru buci
de data asta incep de la coada la cap. anume faptul ca ai studiat la harvard nu te face mai destept. te face in schimb, scriptic mai apreciat.
si in ordinea firesc inversa merg mai departe afirmand ca mereu trebuie sa pregatesti limbi suculente pentru buci paroase, creponate si imputit-statute. pentru ca nu e de ajuns cum faci ce faci, trebuie sa invelesti cacatul intr'un staniol lucios si frumos mirositor. ca pentru simturile incantate alte gaitelor sus puse. nu e rau deloc sa faci asta, toti facem asta in mod constient. dar parca uneori in discutii cu mici sefi de deasupra nu s'ar mai necesita staniolul parfumat sub cacatul aburind.
si in incheierea de inceput, incep prin deja celebra iterpretare: nu stiu altii cum sunt dar eu nu sunt asa. mi'e greu cateodata sa vorbesc depre cacat stiind ca e cacat, si cealalta pereche de ochi stie ca vorbim despre cacat, dar amandoi ne prefacem ca nu stim nici unul ca de fapt stim ca despre cacat vorbim. si in definitiv nu despre cacat vorbim, ci despre transhumanta unui produs finit prin caile miraculoase si impielitate ale unui organ dotat cu cortex, in urma caruia se exfoliaza un defunct de natura fecaloasa.
NB: aici am aberat cu buna stiinta.
e-a de l-uní
atentie! a se citi E-A, e a adica. nu iea. sau ia. sau orice altcevA. si astazi e asa. si eu nu ma mai satur. beau, mananc, fumez si respir melodia asta in continuu. luati si voi. are acelasi efect oare?
sâmbătă, iulie 30, 2011
24h si 3 zile
inceputul din masina:
de data asta e putin diferit. ideea e aceeasi, numai conditiile sunt diferite. de data asta scriu pe drumul de intoarcere in masina, nu cu mine la volan.dupa ce m'a ucis in chinuri groaznice vremea de acum vreo doua saptamani, am zis ca un week'end cu soare si caldura trebuie ca sa se intample. ca de obicei am vorbit cu niste prieteni, am intrebat care e treaba, am primit un fel de raspunsuri. eu am clasic intrebat care vine cu mine inca nu stiu unde. eu cu trei (care au zis da pana la urma) prieteni am zis ca mergem. in sud. restul le aflam pe parcurs
joi la pranz ne'am intalnit sa vorbim. tot joi pe la 12:30 m'am bagat la somn.
si continuarea din pat, scris la tastatura, nu de mana.
cumva n'am mai reusit sa scriu in masina, nu stiu exact de ce. ma enerva ca se tot misca hartia aia sub pix si pixu peste, si in mod normal ar fi trebuit sa se intample doar a doua.
ok, mai incerc o data. de data asta de la bar. poate acum am sa reusesc sa'mi astern toate gandurile din creierii mintilor.
vineri de dimineata cand a sunat alarma la 5:15 am sarit din pat ca si cand atunci numai ma intinsesem sa ma mulez pe saltea. mi'am facut un litru de cafea, m'am schimbat si i'am asteptat pe baieti sa ajunga. trebuia sa plecam la 6. ne'am strans la 6:30. mi'au mai iesit niste fire de par albe asteptandu'i pe ei. A. a venit la timp. D. a intarziat. am plecat sa o culegem pe A.
dupa ce ne'am strans toti, am plecat cu adevarat. la drum. si ce'mi mai place sa plec la drum. dupa cum am spus, ne indreptam catre sud. am ales sa nu ne aberam prin belgia sau franta prea mult, asa ca am luat ruta ocolitoare. aia de'i mai frumoasa. odata intrat in tara cu cascaval, cutite si ceasuri, ne'am procopsit pe parbriz cu o pleasca autoadeziva in valoare de niste anumiti bani. dam inainte. de acolo a inceput drumul care m'a fermecat in adevaratul sens al cuvantului.
n'am calatorit eu chiar atat de mult, si nici n'am condus chiar asa de mult in viata asta. ma rog, depinde cu cine ma compar. ideea oricum e una singura: imi circula prin sange svaitzer si inima mea bate ca un ceas swatch. ne'am dat si prin tunelelele si tuneleluri. nu o data m'am simtit ca intr'un joc pe calculator. in care am cea mai tare masina, cea mai mare si libera sosea, o tigara intre degete, buzele umezite cu cafea, lumea in masina dormind, iar eu cu gandurile mele si capul sprijinit de tetiera galopez.
planurile (ca deja nu mai era unul singur) despre destinatie si traseu asa per se s'au tot schimbat. initial am zis ca ajungem in orasul ala din sud, cu N. da' pana la urma am zis ca nu avem cum, sau...poate inca mai avem timp. eventual...ne putem opri sin in G fara nici o problema. lasa ca vedem. am trecut si urmatoarea granita in oarece timp, si ne'am oprit in primul loc in care nici nu credeam noi ca am putea manca pizza.
un loc oricum alambicat, balamucit, grabit, amestec de parfumuri si toale de toate felurile, care mai de care mai placut, gesturi multe, oameni vorbind mai mult din maini. ne'a luat vreo 5 minute sa reusim sa iesim din cafeneaua aia.
cu catel si purcel, pe la vreo 11 si ceva noaptea am pornit iarasi la drum. ne place!!! drumurile, in noapte strabatute in liniste, in zgomot de saxofoane, sunt incantatoare si ajung in suflet. adica acolo unde trebuie.
dupa ce am plecat din M si am inceput sa coboram catre G, adrenalina iarasi a intrat in noi. am uitat de fapt sa specifit ca mare parte din poveste e pe drum. desfasurata pe drum, spusa din drum, traita pe drum. in fine, ajungem in G si cadem toti la pace ca vrem sa ramanem acolo. e la plaja oricum, asa ca nu trebuie decat sa gasim un camping.
ne uitam dupa semne, gasim unul, il urmarim, ajungem in plopi. ne dam jos din ei, mai cautam, nu gasim. vedem pe dreapta niste unii care beau bere, vorbesc tare in limba lor, si nu franceza, si rad. hai sa'i intrebam pe ei. deschide A geanul din intreaba:
A: hey guys, do you know any camping around here?
BV*: i'm sorry, parle vous francais?
A: oui. camping?
BV: oh, oui, biensur!! but no camping here. outside G. go straight, then left, first right, straight ahead, follow the highway, etc etc
du'te ma'n ma'ta'n cur asta si maine, crezi ca asa batuti in cap suntem? ne radem in masina si plecam mai departe.
tot cautam si cautam, ne plictisim, si plecam. dupa ce ne tot plimbam prin oras, mai vedem un inceput de bataie intr'un bar, curvelelele lelele peste tot, din 5 in 4 metri, si tot peisajul frumos de altfel. ajungem la un semafor. vedem o tanti la volanul unei masinute mici. ii zic lu' D sa o intrebe de un camping. iata cum a decurs:
D: excuse me, can you tell us where can we find a camping?
BV: riviera?
D: yeah baby, camping riviera!!
BV: vaffanculo!!
am ras iarasi ca boii in masina si am plecat mai departe. am zis ca plecam catre N si vedem ce'om mai gasi pe drum. cand ne chinuiam sa iesim din oras, am gasit din foarte mare intamplare un alt semn cu "camping". buun, super. l'am urmarit dar evident ca s'a pierdut repejor. vad o tanti pe stanga drumului langa un scuter. zic, hai baieti ca'mi incerc si eu norocul acum. o intreb daca stie unde naiba e campingul ala. sta putin, se codeste, m'astept sa vreun alt "vaffanculo" gesticulat macar, dar culmea, imi zice sa o urmarim ca ne duce ea acolo.
cum a gonit fatuca aia pe strazi numai ea si cu mine stim. eu oricum in urma ei. ceasurile sa tot fie trecute de 23:30. ajungem la baza dealului, ne spune ca e acolo sus. ok, super, multumim maxim. ajungem la camping, poarta inchisa, incuiata. sonerie de zi si de noapte. se duce A primu' sa vorbeasca. stiti, vrem si noi sa dormim. pai nu se poate, suntem ocupati. ii zice A politicos ca stiti, suntem obositi, ca am condus mult, etc etc. deci nu!
zic lasa ca ma duc io sa vorbesc. ii explic lu nenea ca am plecat acu aproape de 20 de ore si vrem doar un loc sa ne intindem un izopren. nu se poate. bun. eu am vazut un garaj langa, m'am dus sa vad cum putem sa ne cataram pe el pe langa dealul de langa, printre copaci si garduri de sarma, A s'a dus sa vada daca gaseste vreun ochi de plasa in gardu' alora, sa ne strecuram. nici unu nu gasim. zic bun, merem mai departe.
in cautarea unui "camp de porumb" (dorit maxim de D - care nu vroia sub nici o forma sa doarma asa oriunde, ca daca era dupa mine ma opream in primul loc unde nu trebuia sa platesc parcarea) am hotarat ca mergem catre N si vedem unde ne oprim. pe parcurs am decis noi toti (ce ti'e si cu grupul care nu pleaca foarte des impreuna undeva) sa luam prima iesire de pe autostrada, gasim un satuc ceva, si acolo ne oprim, ne despachetam si gata.
zis si facut, luam prima bretea, sub forma unui arc de cerc, cu un mare petic de iarba. singura problema era ca nu era o parcare acolo, iar intrarea pe iarba se facea direct din bretea. pe noapte nu era nici o problema, pe zi in schimb, cand traficul se intetea, nici o masina nu ne'ar fi vazut pe noi iesind din parcare, ei venind tare, ca doar de'...e iesire de pe autostrada. iarasi dupa ce'a votat toata lumea, am zis ca plecam de acolo.
am intrat iarasi pe autostrada si am facut exact acelasi lucru. am luat urmatoarea iesire. de data asta si mai bine. aceeasi bretea, acelasi spatiu verde, dar de data asta cu parcare langa. perfect. eu m'as fi oprit acolo (bine, eu m'as fi oprit in multe alte locuri). restul, ca sa mai cautam. bine, mai cautam. am gasit o strada foarte intunecata, mult prea intunecata. n'aveam chef sa ma dorm in curtea cuiva. am mai cautat. am ajuns intr'o zona unde m'am simtit ca in "rezervatia" de langa sanatoriul de dupa predeal (stiti voi, drumul dintre sinaia si fieni, cel mai sat de tigani). garduri improvizate, araci infipti gresit in pamant, cartoane si plastice legate cu sarme de pari, cutii de conserve baltind pe la baza asa-zisului gard. i'am spus lu' A, daca ramanem aici, maine de dimineata ne trezim nu numai in curu' gol, da' si cu o usoara urma de operatie in dreptul rinichiului drept.
am zis ca mergem in parcarea initiala. n'am mai ascultat pe nimeni, si gata!! ajunsi acolo, ne dam jos, ne despachetam, scot destul de multe din spate, cele 4 corturi, sacii de dormit, izoprenele incepem sa ne aranjam. cautam sa punem corturile sub cei 2 palmieri mareti de acolo. cand eram aproape gata, o masina de politie iese in trobma de pe autostrada, ia iesirea, se indreapta catre noi. A spune: guys, act normally!! da, desigur. cu tigarile in gura, cu 17 foi de cort imprastiate pe iarba, 20 de saci de cormit si 45 de izoprene imprastiate peste tot, stateam si ne uitam unii la altii, dezbatand problema masacrului din norvegia. au trecut gaborii pe langa noi de parca nici nu eram acolo. buuun, si mai aproape de momentul intinderii oaselor.
nu trece foarte mult timp, si apare pe bretea (venind de data asta dinspre sat) o alta masina, un fiat punto. in masina, 2 insi. atat vazusem noi atunci. striga ceva la noi, nu intelegem nici unul, A se apropie putin, ei incep sa vorbeasca, el nu intelegea, astia inchid geamul, demareaza in tromba, intorc masina cu scartait de roti, se indreapta in parcare catre noi. A imi zice, C, vino incoace, am cacat steagu'!! astia's baetasi de p'aici, or sa vina cu scandal. zic da, stiu, lasa c'o rezolvam cumva.
se dau jos din masina, unul din ei (al' mai vorbaret si infipt, si care nu stia engleza ft bine) vine cu coaie catre noi. celalalt, mai firav asa, mai timid, era cu 2m mai in spate, veghea. pana sa ajunga ei la noi, am luat'o pe A si am repus in masina ce era pe langa, ca macar sa nu fie afara decat corturile.
BV: salut baieti, ce faceti aici?
noi: umm...pai e cam evident, venim de pe drum, suntem obositi, vrem sa ne intindem putin si n'am gasit nici un camping, nimic. asa ca ramanem aici
BV: da' de unde sunteti voi?
noi: pai e iarasi evident, nu? adica...uita'te si tu la numarul masinii
BV: bun bun, si si, aveti si voi has sau iarba, sau ceva?
noi: bai...nu, adica...na, e aberant sa luam nisip de pe plaja sa'l caram cu noi, cand avem plaja acolo. deci nu, n'avem
BV: deja nedumeriti, (unul din ei imi cere o tigara), si ne intreaba apoi: pai si ce cautati in parcarea asta?!??
noi: pai tocmai ti'am spus.
BV: nu nu, n'ati inteles. puteti merge absolut oriunde, numai aici nu.
noi: pai de ce?
BV: pai...stiti voi...se intoarce la celalalt si'l intreaba: como se dice...mafia?
noi: ramanem cu gurile cascate
BV: pai da, aici mafia face....se intoarce iarasi la coleg si'l intreaba: como se dice exchange?
noi: iarasi cu ochii mari
BV: pai da ma baieti, aici in parcarea asta se intampla lucruri. adica schimburi. de toate felurile. adica stiti voi, intelegeti. unii vand, altii cumpara, altii sparg geamurile la masini si taie cauciucurile, adica aici se cam petrec lucruri serioase. (ma uit pe jos, vad cioburi de geam securizat, spart)
noi: pai bine, zi'ne atunci un loc sa ne punem corturile
BV: oriunde, in munti
noi: (locul era inconjurat de dealuri) pai care?
BV: ORIUNDE, numai plecati d'aici, si mai repede. pentru ca lucrurile se intampla in mod constant aici
noi: ok baieti, multumim. aia e, plecam, ce dreaq sa mai facem
BV: cu placere. razand apoi ne zic: mare noroc ati avut cu noi.
[ei care venisera ca sa isi procure cine stie ce, dau peste niste altii ca ei...of of of]
ne apucam de strans, ne urcam in masina si plecam iarasi. ceasul era trecut de 03:00. ne mai poposim intr'o benzinarie, mancam ceva, bem o sticla de apa, si pornim iarasi la drum. ca sa nu ma mai intind prea mult cu povestea, ajungem pe la 6 in N, intrebam un nene pe strada unde e campingul, ne spune in franceza pe care o ascultau 8 urechi, reusim sa dibuim explicatiile, gasim campingul (nu chiar din prima, si nici din a doua), apoi constatam ca nu este permis capatul cu cortul, numai cu rulota. plecam iarasi de acolo.
eram in preajma unui carrefour si decathlon, asa ca ne'am proptit in parcare, asteptand sa se deschida si unul si altul. primul pentru mancare, al doilea pentru harti. A si D au rabatat scaunele si s'au culcat. A si'a luat un scaun, l'a pus langa masina, si si'a sprijinit capul de aripa din fata. eu mi'am scos izoprenul si m'am dus 5m mai incolo, unde era un petic de pamant, usor in palma. ultima data cand m'am uitat la ceas era 06:31.
m'am trezit pana in 09:30, ma uit in dreapta, o masina parcata langa mine, dar foarte aproape. semiretard asa incerc sa'mi dau seama cum de a parcat ala acolo, cand nu era un loc de parcare. ma lamureste A in scurt timp. genul ala de barbat caruia nu i'a pasat niciodata de nimic, a intrat in viteza in parcare (se vedea clar ca facea lucrul asta cel putin in fiecare zi), stanga brusc, iarasi stanga, dreapta apoi, si direct pe peticul de pamant. se da jos, ma vede pe mine langa masina, se uita panicat in jur daca nu cumva l'a vazut cineva. A era treaz uitandu'se la el. s'au inteles din priviri ca eu eram cu A, ca A a vazut tot, ca stimabilul aproape s'a urcat cu masina peste mine, si tot asa.
pe scurt, astea au fost primele 24h. dupa ce ne'am mancat, inhartuit, echipat si toate cele (povesti mai am, da' n'as vrea chiar sa scriu romane si romanuri), ajungem la primul camping. arata exceptional si era peste drum de plaja. ni s'a parut putin cam scump. zicem...hai sa mai cautam. bun. ne departam de plaja din ce in ce mai mult, ii zic lu' A. hai sa ne intoarcem, pt ca nu am chef sa merg atat pana la plaja, pana la cam tot ce e p'aici. ne intoarcem. surpriza: se ocupase complet intre timp. nu mai erau locuri. mi'a cazut fata. am zis nu se poate, nu incep urmatoarele 24h. am fost la urmatorul. tot ocupat. al 3lea avea locuri. din fericire pentru noi, gasisem un camping. din nefericire, bietul camping era curtea unui nene. amenajata. modificata. nu arata rau. numai ca era altceva. a fost ok. chiar bine as spune.
restul de 3 zile au decurs cu niste reprize de catarat civilizat, o priveliste de la finalul traseului incredibila, oaresice alte sperieturi de coarda, bucle si carabe, si restul de derivatiuni pe aceeasi tema. adica...de vis! asa cum imi trebuie si imi place mie. multi pomi, multe stanci, curele, cordeline, recipiente de metal pline cu apa, slapi murdari de praf, rucsaci si ochelari de soare.
un ultim lucru tin sa mai povestesc: la sfarsitul celor 2 zile jumate, am zis ca e cazul sa plecam acasa. punem pe gps destinatia, si pornim la drum. dupa vreo ora jumate de condus, cand nu mai puteam pana ajungeam la granita, ajungem, vedem steagul local si cel al frantei. pai...ce cauta franta acolo? intram la bariera, si'l intreb pe domnu:
nu va suparati, elvetia? unde e elvetia?
.......
l'am blocat maxim cu intrebarea. pai...stai asa, ca noi nu vrem franta. noi vrem elvetia. ne'am dat seama ca nu am setat navigatia sa ne ia pe unde vrem noi, ci pe unde vrea ea. cel mai scrut, cel mai nu stiu cum si nu stiu cum. pai...n'avem decat sa ne intoarcem si sa luam ruta aia care trebuie. am facut'o si p'asta. am ajuns in locul de unde va povestesc la 04:27. la 09:00 ma trezeam si incepeam din nou viata in 11 grade. viata era mai frumoasa in 28 de grade, 3 carabe, un ham si'o casca.....
*BV = baietii veseli
de data asta e putin diferit. ideea e aceeasi, numai conditiile sunt diferite. de data asta scriu pe drumul de intoarcere in masina, nu cu mine la volan.dupa ce m'a ucis in chinuri groaznice vremea de acum vreo doua saptamani, am zis ca un week'end cu soare si caldura trebuie ca sa se intample. ca de obicei am vorbit cu niste prieteni, am intrebat care e treaba, am primit un fel de raspunsuri. eu am clasic intrebat care vine cu mine inca nu stiu unde. eu cu trei (care au zis da pana la urma) prieteni am zis ca mergem. in sud. restul le aflam pe parcurs
joi la pranz ne'am intalnit sa vorbim. tot joi pe la 12:30 m'am bagat la somn.
si continuarea din pat, scris la tastatura, nu de mana.
cumva n'am mai reusit sa scriu in masina, nu stiu exact de ce. ma enerva ca se tot misca hartia aia sub pix si pixu peste, si in mod normal ar fi trebuit sa se intample doar a doua.
ok, mai incerc o data. de data asta de la bar. poate acum am sa reusesc sa'mi astern toate gandurile din creierii mintilor.
vineri de dimineata cand a sunat alarma la 5:15 am sarit din pat ca si cand atunci numai ma intinsesem sa ma mulez pe saltea. mi'am facut un litru de cafea, m'am schimbat si i'am asteptat pe baieti sa ajunga. trebuia sa plecam la 6. ne'am strans la 6:30. mi'au mai iesit niste fire de par albe asteptandu'i pe ei. A. a venit la timp. D. a intarziat. am plecat sa o culegem pe A.
dupa ce ne'am strans toti, am plecat cu adevarat. la drum. si ce'mi mai place sa plec la drum. dupa cum am spus, ne indreptam catre sud. am ales sa nu ne aberam prin belgia sau franta prea mult, asa ca am luat ruta ocolitoare. aia de'i mai frumoasa. odata intrat in tara cu cascaval, cutite si ceasuri, ne'am procopsit pe parbriz cu o pleasca autoadeziva in valoare de niste anumiti bani. dam inainte. de acolo a inceput drumul care m'a fermecat in adevaratul sens al cuvantului.
n'am calatorit eu chiar atat de mult, si nici n'am condus chiar asa de mult in viata asta. ma rog, depinde cu cine ma compar. ideea oricum e una singura: imi circula prin sange svaitzer si inima mea bate ca un ceas swatch. ne'am dat si prin tunelelele si tuneleluri. nu o data m'am simtit ca intr'un joc pe calculator. in care am cea mai tare masina, cea mai mare si libera sosea, o tigara intre degete, buzele umezite cu cafea, lumea in masina dormind, iar eu cu gandurile mele si capul sprijinit de tetiera galopez.
planurile (ca deja nu mai era unul singur) despre destinatie si traseu asa per se s'au tot schimbat. initial am zis ca ajungem in orasul ala din sud, cu N. da' pana la urma am zis ca nu avem cum, sau...poate inca mai avem timp. eventual...ne putem opri sin in G fara nici o problema. lasa ca vedem. am trecut si urmatoarea granita in oarece timp, si ne'am oprit in primul loc in care nici nu credeam noi ca am putea manca pizza.
un loc oricum alambicat, balamucit, grabit, amestec de parfumuri si toale de toate felurile, care mai de care mai placut, gesturi multe, oameni vorbind mai mult din maini. ne'a luat vreo 5 minute sa reusim sa iesim din cafeneaua aia.
cu catel si purcel, pe la vreo 11 si ceva noaptea am pornit iarasi la drum. ne place!!! drumurile, in noapte strabatute in liniste, in zgomot de saxofoane, sunt incantatoare si ajung in suflet. adica acolo unde trebuie.
dupa ce am plecat din M si am inceput sa coboram catre G, adrenalina iarasi a intrat in noi. am uitat de fapt sa specifit ca mare parte din poveste e pe drum. desfasurata pe drum, spusa din drum, traita pe drum. in fine, ajungem in G si cadem toti la pace ca vrem sa ramanem acolo. e la plaja oricum, asa ca nu trebuie decat sa gasim un camping.
ne uitam dupa semne, gasim unul, il urmarim, ajungem in plopi. ne dam jos din ei, mai cautam, nu gasim. vedem pe dreapta niste unii care beau bere, vorbesc tare in limba lor, si nu franceza, si rad. hai sa'i intrebam pe ei. deschide A geanul din intreaba:
A: hey guys, do you know any camping around here?
BV*: i'm sorry, parle vous francais?
A: oui. camping?
BV: oh, oui, biensur!! but no camping here. outside G. go straight, then left, first right, straight ahead, follow the highway, etc etc
du'te ma'n ma'ta'n cur asta si maine, crezi ca asa batuti in cap suntem? ne radem in masina si plecam mai departe.
tot cautam si cautam, ne plictisim, si plecam. dupa ce ne tot plimbam prin oras, mai vedem un inceput de bataie intr'un bar, curvelelele lelele peste tot, din 5 in 4 metri, si tot peisajul frumos de altfel. ajungem la un semafor. vedem o tanti la volanul unei masinute mici. ii zic lu' D sa o intrebe de un camping. iata cum a decurs:
D: excuse me, can you tell us where can we find a camping?
BV: riviera?
D: yeah baby, camping riviera!!
BV: vaffanculo!!
am ras iarasi ca boii in masina si am plecat mai departe. am zis ca plecam catre N si vedem ce'om mai gasi pe drum. cand ne chinuiam sa iesim din oras, am gasit din foarte mare intamplare un alt semn cu "camping". buun, super. l'am urmarit dar evident ca s'a pierdut repejor. vad o tanti pe stanga drumului langa un scuter. zic, hai baieti ca'mi incerc si eu norocul acum. o intreb daca stie unde naiba e campingul ala. sta putin, se codeste, m'astept sa vreun alt "vaffanculo" gesticulat macar, dar culmea, imi zice sa o urmarim ca ne duce ea acolo.
cum a gonit fatuca aia pe strazi numai ea si cu mine stim. eu oricum in urma ei. ceasurile sa tot fie trecute de 23:30. ajungem la baza dealului, ne spune ca e acolo sus. ok, super, multumim maxim. ajungem la camping, poarta inchisa, incuiata. sonerie de zi si de noapte. se duce A primu' sa vorbeasca. stiti, vrem si noi sa dormim. pai nu se poate, suntem ocupati. ii zice A politicos ca stiti, suntem obositi, ca am condus mult, etc etc. deci nu!
zic lasa ca ma duc io sa vorbesc. ii explic lu nenea ca am plecat acu aproape de 20 de ore si vrem doar un loc sa ne intindem un izopren. nu se poate. bun. eu am vazut un garaj langa, m'am dus sa vad cum putem sa ne cataram pe el pe langa dealul de langa, printre copaci si garduri de sarma, A s'a dus sa vada daca gaseste vreun ochi de plasa in gardu' alora, sa ne strecuram. nici unu nu gasim. zic bun, merem mai departe.
in cautarea unui "camp de porumb" (dorit maxim de D - care nu vroia sub nici o forma sa doarma asa oriunde, ca daca era dupa mine ma opream in primul loc unde nu trebuia sa platesc parcarea) am hotarat ca mergem catre N si vedem unde ne oprim. pe parcurs am decis noi toti (ce ti'e si cu grupul care nu pleaca foarte des impreuna undeva) sa luam prima iesire de pe autostrada, gasim un satuc ceva, si acolo ne oprim, ne despachetam si gata.
zis si facut, luam prima bretea, sub forma unui arc de cerc, cu un mare petic de iarba. singura problema era ca nu era o parcare acolo, iar intrarea pe iarba se facea direct din bretea. pe noapte nu era nici o problema, pe zi in schimb, cand traficul se intetea, nici o masina nu ne'ar fi vazut pe noi iesind din parcare, ei venind tare, ca doar de'...e iesire de pe autostrada. iarasi dupa ce'a votat toata lumea, am zis ca plecam de acolo.
am intrat iarasi pe autostrada si am facut exact acelasi lucru. am luat urmatoarea iesire. de data asta si mai bine. aceeasi bretea, acelasi spatiu verde, dar de data asta cu parcare langa. perfect. eu m'as fi oprit acolo (bine, eu m'as fi oprit in multe alte locuri). restul, ca sa mai cautam. bine, mai cautam. am gasit o strada foarte intunecata, mult prea intunecata. n'aveam chef sa ma dorm in curtea cuiva. am mai cautat. am ajuns intr'o zona unde m'am simtit ca in "rezervatia" de langa sanatoriul de dupa predeal (stiti voi, drumul dintre sinaia si fieni, cel mai sat de tigani). garduri improvizate, araci infipti gresit in pamant, cartoane si plastice legate cu sarme de pari, cutii de conserve baltind pe la baza asa-zisului gard. i'am spus lu' A, daca ramanem aici, maine de dimineata ne trezim nu numai in curu' gol, da' si cu o usoara urma de operatie in dreptul rinichiului drept.
am zis ca mergem in parcarea initiala. n'am mai ascultat pe nimeni, si gata!! ajunsi acolo, ne dam jos, ne despachetam, scot destul de multe din spate, cele 4 corturi, sacii de dormit, izoprenele incepem sa ne aranjam. cautam sa punem corturile sub cei 2 palmieri mareti de acolo. cand eram aproape gata, o masina de politie iese in trobma de pe autostrada, ia iesirea, se indreapta catre noi. A spune: guys, act normally!! da, desigur. cu tigarile in gura, cu 17 foi de cort imprastiate pe iarba, 20 de saci de cormit si 45 de izoprene imprastiate peste tot, stateam si ne uitam unii la altii, dezbatand problema masacrului din norvegia. au trecut gaborii pe langa noi de parca nici nu eram acolo. buuun, si mai aproape de momentul intinderii oaselor.
nu trece foarte mult timp, si apare pe bretea (venind de data asta dinspre sat) o alta masina, un fiat punto. in masina, 2 insi. atat vazusem noi atunci. striga ceva la noi, nu intelegem nici unul, A se apropie putin, ei incep sa vorbeasca, el nu intelegea, astia inchid geamul, demareaza in tromba, intorc masina cu scartait de roti, se indreapta in parcare catre noi. A imi zice, C, vino incoace, am cacat steagu'!! astia's baetasi de p'aici, or sa vina cu scandal. zic da, stiu, lasa c'o rezolvam cumva.
se dau jos din masina, unul din ei (al' mai vorbaret si infipt, si care nu stia engleza ft bine) vine cu coaie catre noi. celalalt, mai firav asa, mai timid, era cu 2m mai in spate, veghea. pana sa ajunga ei la noi, am luat'o pe A si am repus in masina ce era pe langa, ca macar sa nu fie afara decat corturile.
BV: salut baieti, ce faceti aici?
noi: umm...pai e cam evident, venim de pe drum, suntem obositi, vrem sa ne intindem putin si n'am gasit nici un camping, nimic. asa ca ramanem aici
BV: da' de unde sunteti voi?
noi: pai e iarasi evident, nu? adica...uita'te si tu la numarul masinii
BV: bun bun, si si, aveti si voi has sau iarba, sau ceva?
noi: bai...nu, adica...na, e aberant sa luam nisip de pe plaja sa'l caram cu noi, cand avem plaja acolo. deci nu, n'avem
BV: deja nedumeriti, (unul din ei imi cere o tigara), si ne intreaba apoi: pai si ce cautati in parcarea asta?!??
noi: pai tocmai ti'am spus.
BV: nu nu, n'ati inteles. puteti merge absolut oriunde, numai aici nu.
noi: pai de ce?
BV: pai...stiti voi...se intoarce la celalalt si'l intreaba: como se dice...mafia?
noi: ramanem cu gurile cascate
BV: pai da, aici mafia face....se intoarce iarasi la coleg si'l intreaba: como se dice exchange?
noi: iarasi cu ochii mari
BV: pai da ma baieti, aici in parcarea asta se intampla lucruri. adica schimburi. de toate felurile. adica stiti voi, intelegeti. unii vand, altii cumpara, altii sparg geamurile la masini si taie cauciucurile, adica aici se cam petrec lucruri serioase. (ma uit pe jos, vad cioburi de geam securizat, spart)
noi: pai bine, zi'ne atunci un loc sa ne punem corturile
BV: oriunde, in munti
noi: (locul era inconjurat de dealuri) pai care?
BV: ORIUNDE, numai plecati d'aici, si mai repede. pentru ca lucrurile se intampla in mod constant aici
noi: ok baieti, multumim. aia e, plecam, ce dreaq sa mai facem
BV: cu placere. razand apoi ne zic: mare noroc ati avut cu noi.
[ei care venisera ca sa isi procure cine stie ce, dau peste niste altii ca ei...of of of]
ne apucam de strans, ne urcam in masina si plecam iarasi. ceasul era trecut de 03:00. ne mai poposim intr'o benzinarie, mancam ceva, bem o sticla de apa, si pornim iarasi la drum. ca sa nu ma mai intind prea mult cu povestea, ajungem pe la 6 in N, intrebam un nene pe strada unde e campingul, ne spune in franceza pe care o ascultau 8 urechi, reusim sa dibuim explicatiile, gasim campingul (nu chiar din prima, si nici din a doua), apoi constatam ca nu este permis capatul cu cortul, numai cu rulota. plecam iarasi de acolo.
eram in preajma unui carrefour si decathlon, asa ca ne'am proptit in parcare, asteptand sa se deschida si unul si altul. primul pentru mancare, al doilea pentru harti. A si D au rabatat scaunele si s'au culcat. A si'a luat un scaun, l'a pus langa masina, si si'a sprijinit capul de aripa din fata. eu mi'am scos izoprenul si m'am dus 5m mai incolo, unde era un petic de pamant, usor in palma. ultima data cand m'am uitat la ceas era 06:31.
m'am trezit pana in 09:30, ma uit in dreapta, o masina parcata langa mine, dar foarte aproape. semiretard asa incerc sa'mi dau seama cum de a parcat ala acolo, cand nu era un loc de parcare. ma lamureste A in scurt timp. genul ala de barbat caruia nu i'a pasat niciodata de nimic, a intrat in viteza in parcare (se vedea clar ca facea lucrul asta cel putin in fiecare zi), stanga brusc, iarasi stanga, dreapta apoi, si direct pe peticul de pamant. se da jos, ma vede pe mine langa masina, se uita panicat in jur daca nu cumva l'a vazut cineva. A era treaz uitandu'se la el. s'au inteles din priviri ca eu eram cu A, ca A a vazut tot, ca stimabilul aproape s'a urcat cu masina peste mine, si tot asa.
pe scurt, astea au fost primele 24h. dupa ce ne'am mancat, inhartuit, echipat si toate cele (povesti mai am, da' n'as vrea chiar sa scriu romane si romanuri), ajungem la primul camping. arata exceptional si era peste drum de plaja. ni s'a parut putin cam scump. zicem...hai sa mai cautam. bun. ne departam de plaja din ce in ce mai mult, ii zic lu' A. hai sa ne intoarcem, pt ca nu am chef sa merg atat pana la plaja, pana la cam tot ce e p'aici. ne intoarcem. surpriza: se ocupase complet intre timp. nu mai erau locuri. mi'a cazut fata. am zis nu se poate, nu incep urmatoarele 24h. am fost la urmatorul. tot ocupat. al 3lea avea locuri. din fericire pentru noi, gasisem un camping. din nefericire, bietul camping era curtea unui nene. amenajata. modificata. nu arata rau. numai ca era altceva. a fost ok. chiar bine as spune.
restul de 3 zile au decurs cu niste reprize de catarat civilizat, o priveliste de la finalul traseului incredibila, oaresice alte sperieturi de coarda, bucle si carabe, si restul de derivatiuni pe aceeasi tema. adica...de vis! asa cum imi trebuie si imi place mie. multi pomi, multe stanci, curele, cordeline, recipiente de metal pline cu apa, slapi murdari de praf, rucsaci si ochelari de soare.
un ultim lucru tin sa mai povestesc: la sfarsitul celor 2 zile jumate, am zis ca e cazul sa plecam acasa. punem pe gps destinatia, si pornim la drum. dupa vreo ora jumate de condus, cand nu mai puteam pana ajungeam la granita, ajungem, vedem steagul local si cel al frantei. pai...ce cauta franta acolo? intram la bariera, si'l intreb pe domnu:
nu va suparati, elvetia? unde e elvetia?
.......
l'am blocat maxim cu intrebarea. pai...stai asa, ca noi nu vrem franta. noi vrem elvetia. ne'am dat seama ca nu am setat navigatia sa ne ia pe unde vrem noi, ci pe unde vrea ea. cel mai scrut, cel mai nu stiu cum si nu stiu cum. pai...n'avem decat sa ne intoarcem si sa luam ruta aia care trebuie. am facut'o si p'asta. am ajuns in locul de unde va povestesc la 04:27. la 09:00 ma trezeam si incepeam din nou viata in 11 grade. viata era mai frumoasa in 28 de grade, 3 carabe, un ham si'o casca.....
*BV = baietii veseli
joi, iulie 28, 2011
o ţigară
io tot zic ca o sa ma las de fumat. dar nu vreau. desi parca as vrea. dar tot nu vreau. pai ce ma fac??
o ascult pe tanti
joi, iulie 21, 2011
pierdut
dragii mei telespectatori 4 la numar, nu'i asa, eu nu pierd lucruri. adica nu pierdeam lucruri. nu pierdeam niciodata (desi e un cuvant cam "tare" asa) nimic. asta pana acum ceva timp. nu stiu exact carui motiv se datoreaza, dar am pierdut asa:
- un cort
- un acumulator de la aparatul foto
- un primus
- un set de oale de campat (mici, cochete, usoare si sentimental incarcate)
- o cheie de la bicicleta
- un incarcator la telefon
- o sapca. de doua ori. cumva mi'a venit inapoi, asta e singura exceptie
- brichete, pixuri si caiete
- un cauciuc de la aparatul foto
- un cablu de date de la telefon
- o pana de la chitara
- niste haine (imi aduc aminte ca le aveam, dar nu le mai gasesc. deci trebuie sa le fi pierdut)
- niste preteni
- niste carti (acelasi lucru ca si cu hainele, nu mai sunt acolo unde trebuiau sa fie)
si cred ca lista e mai lunga. numai ca nici nu mai stiu ce naiba oi mai fi pierdut. si culmea, toate cele de mai sus le'am pierdut in decursul a mai putin de un an..
voi pe cine ati pierdut?
marți, iulie 19, 2011
mâzgălituri (de prisos)
totusi, eu ii dau inainte. sunt convins ca mai devreme sau mai tarziu in viata toti am facut cadouri carti. de istorie, de calatorii, kant, cartarescu si llosa. scriem pe carte sau nu? acolo cateva vorbe, pe prima pagina. scriem sau nu? scriem de bine, de rau, de drag, cu muci si iubire, cu viermi si politete. dar scriem sau nu?
sunt pareri (cred eu) ca ba e bine ca ba nu e bine. adica astea's pur filmele din capul meu, e bine sau nu? eu zic ca e bine sa scriem, da' nu pe carte. scriu pe o foaie de hartie pe care o pun in carte. si motivele sunt dupa cum urmeaza, dragii mei, nu'i asa:
1. primesti o carte de la iubita ta. cu un mesaj de dragoste si dor. iti incinge sira spinarii numai cand deschizi cartea. dupa ce'ai citit pentru a miliarda oara, esti deja topit. te certi cu ea. dai iar peste carte. daca a trecut destul timp, o inchizi sau treci peste. daca nu, iti vine sa'i rupi capul.
2. primesti o carte de la parinte. cu un mesaj atat de simplu incat e incarcat de tot ce nu se poate vreodata transmite in scris, in vorbe, in trairi sau intr'o viata. dar sunt tate la un loc. si parintele e in viata. te bucuri. parintele nu mai e. las mai bine un spatiu gol.
3. primesti o carte de la un prieten/cunostinta/om pe care tocmai l'ai cunoscut. si iti scrie "la multi ani, sa'ti mai creasca un coi". te lasa rece. sau nu.
intrebarea e...scriem pe foile de carte, sau nu?
luni, iulie 18, 2011
defectul meu si'o intrebare
stand si mancand un grapefruit rosu, uitandu'ma la filmul asta si gandindu'ma pe la ce case sa ma mai uit sa ma mut, m'a pocnit asa de'o data defectul meu cel mai mare: is prea pretentios, mult prea pretentios
apoi ma intrebam de ce ne uitam altfel la doua fete care se ling decat la doi barbati care se ling?
record. meu. azi.
stimati telespectatori, nu'i asa, daca tot am facut o pasiune involuntara din asta, vin cu cea mai noutate dintre toate aberatiile sinistre debitate de mine: inca o data ma felicit pentru alegerea unor vremuri in care trezitul dimineata, in special pe data de 18 iulie la 11 grade este mirific.
as scrie mai mult dar trebuie sa imi caut, de data asta geaca de iarna.
catalin cu aprescanduri in picioare
duminică, iulie 17, 2011
...din ţara pulilor răsare
dragii mei concetateni, nu'i asa...azi am sa vorbesc despre, ma scuzati, ţara pulilor răsare
stau in casa. sambata. si plua. joi am stat in casa. si a plouat. miercuri nu am mai stat in casa. in schimb am ajuns la serviciu ud. astazi este duminica. tot in casa stau. din cand in cand iese soarele. in momentele acelea temperatura urca de la 12 la 14 grade. apoi intra la loc. si ploua iarasi.
stau in casa. sambata. si plua. joi am stat in casa. si a plouat. miercuri nu am mai stat in casa. in schimb am ajuns la serviciu ud. astazi este duminica. tot in casa stau. din cand in cand iese soarele. in momentele acelea temperatura urca de la 12 la 14 grade. apoi intra la loc. si ploua iarasi.
in alta ordine de idei, vorbeam de puli. dimineata iti rasare o pula in cap. asta exact cand te trezesti. si te trezesti nu de odihna, nu de lumina. ci de galagie. si nu de la oameni. nici de la clopote. ci de la vant. si de la ploaie. dupa ce'ti bei o cafea de dimineata, iti mai rasare o pula. de la fum. care intra tot in casa. daca deschizi geamul. daca nu, iti intra aerul prin hota. daca cumva iti trebuie ceva de afara, mai rasare o pula. ca nu ai cum sa ramai uscat nici daca iti iei tot echipamentul de munte (bocanci captusiti cu goretex, suprapantaloni si fas de goretex). am sa intreb un medic, daca cumva oamenii astia de aici nu cumva is modificati genetic, si au sub piele (sau poate pe) goretex.
aici nu mai este nimeni. nici macar pe strazi. sunt eu si
frunzele. care si alea cad. ca s'au ingalbenit. a venit toamna. ma bucur
de ziua mea de nastere care vine in 3 zile. ma gandesc sa imi cumpar
schiuri, ca probabil saptamana viitoare o sa ninga. astept zapada. as dori pe aceasta cale sa ma felicit pentru decizia mea de a ma muta la polul nord. si ma mai felicit pentru ca am absolvit primul cursul de construit igluuri. dupa ce ma trezesc am sa il termin pe ce'l de'al doilea, care este dormitorul, ca m'am saturat sa dorm in sufragerie.
catalin care dupa ziua lui se va spanzura
si, dragii mei, nu'i asa, in incheiere:
in orasu'n care ploua
de 5 ori pe saptamana
tu ai vrea sa iesi afara
da' ramai cu pula'n mana
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
