cum am mai spus eu de cateva ori, sunt si nu sunt asa un mare fan al tehnicii. adica imi citesc mailul des, ma uit pe net dupa mersul trenurilor, caut informatie, trimit informatie, pierd o gramada de timp, sunt dependent de internet, mi'am luat un telefon d'ala fara taste si cu ecran care stie sa faca mai multe decat stiu eu sa'i dau sa faca dar pe care l'am abandonat pe raft si m'am intors la telefonul meu invelit in cauciuc si rezistent la toate intemperiile la care il supun, folosesc calculatorul, si tot asa.
dar, ca intotdeauna exista un dar! n'am sa renunt la lucrurile alea marunte, vechi, si pline de personalitate. adica am sa continui sa scriu carti postale, scrisori, sa trimit pachete surpriza, sa merg pe jos si sa folosesc o harta pentru directii, nu un gps, probabil multa vreme de acum inainte. as spune niciodata dar niciodata ca si intotdeauna e un cuvant parca puternic.
acum vine si intrebarea magica: de cand avem telefoane, internet pe mobil, filme pe ipod, senzori care sa ne conduca masinile si alerte despre ce am uitat sa cumparam, v'ati dat vreodata intalnire cu cineva, intr'o anume zi, intr'un anume loc, la o anume ora? dar fara sa aveti vreo posibilitate sa il/o anuntati daca nu mai ajungeti, daca intarziati, daca, daca, daca, daca?
adica acum cunosti pe cineva, iar atunci cand trebuie sa pleci ii spui: "hai sa ne vedem marti la 8, in barul ala". atat. fara telefon, fara mail, fara adresa, fara nimic altceva. daca nu vine, daca nu vii, daca se intampla ceva, aia e, nu stii cand si daca il/o vei mai vedea. eu am facut asta.
in alta ordine de idei, am observat un lucru: de cate ori intreb pe cineva de adresa lui/ei, primesc emailul. iar eu comentez ca nu emailul l'am vrut, ci adresa. emailul nu e o adresa...
