sau cum mi'am sters eu contul de facebook
o sa incep cu o statistica dezvoltatata la mine in creieri (exagerata pe alocuri, cu scopul poate de a intari efectul. desi, sunt destul de convins ca nu sunt departe de adevar. poate facem un sondaj pe tema asta):
- 1 din 2 oameni au telefon mobil
- 2 din 1 oameni au adresa de e-mail (fiecare are cel putin o adresa de mail, google, yahoo, plus cine stie ce altele de pe la munca)
- 3 din 5 au cate un cont pe un site din asta de socializare
- 4.5 din 7 au cont pe linkedin (parca asa il cheama), un site din asta de socializare profesionala, o reglementare academica, un ring al oamenilor din campul muncii, in care fiecare poate recruta detinuti
- fiecare are un calculator acasa, cu internet
- fiecare are o perioada in zi in care nu are ce face, exista o variabila timp in ecuatie care a fost asociata unei aceeasi perioade din zi (aleatoare fiecaruia, dar sistemtatica) in care "trebuie sa verificam" ce mai face lumea. care lume, pai...eterul
- in sfarsit, lista e lunga, dar ma opresc, si ultima pe lista: cred ca 7 din 9 (poate 10) au (avem) cont pe facebook.
acum, de ce avem acest cont? nu stiu despre voi, dar o sa ma justific pe mine. acum nu mai stiu cat timp, o fosta colega de liceu mi'a trimis un mail, sa imi fac cont acolo, ca sa putem tine legatura cu fostii colegi de liceu. ok zic, bun, interesant. si mi'am facut si eu cont. de atunci inainte, o gramada de mailuri cu oameni care "m'au adaugat in lista de prieteni". apoi, prietenii prietenilor, cumnatii nepotilor de la scara trei, cainele vecinului si papagalul sefului, au devenit prieteni. si si'au impartit glume, poze, si alte aplicatii. am primit si eu de cateva, multe, ori ca un prieten mi'a trimis 5 porci, si ca trebuie sa il ajut pe altul sa isi salveze vacile ca nu mai pasc. pai...sa ma scuzati, un porc nu incape intr'o pagina de internet, cat de mare o fi reteaua. in acelasi timp, am luat legatura cu oameni cu care nu mai vorbisem din liceu. si au trecut ceva ani de atuni, sa tot fie vreo 10. foarte frumos, buna ideea.
acum, unde e problema mea maxima: sunt absolut de acord ca e un mijloc extrem de bun sa iti cauti fosti prieteni din liceu, oameni din scoala generala, fosti colegi de munca, si tot asa, oameni ale caror adrese de e-mail si telefoane s'au tot schimbat in decursul timpului. dar de aici si pana la a ne imparti cine cu cine se iubeste, cine cu cine nu mai are un copil, unde am fost azi noapte, ce'am facut asta vara, cati solzi mi'au mai crescut pe spinare, ce fac acum, ma pregatesc sa plec la serviciu, am venit de la serviciu, "azi vecina de la 9/fabrica o bomba noua", "hai sa ne'ntalnim/sa ne'mprietenim", "ai vazut fata ce a mai zis cutare, s'a inchis in casa si nu mai iese cu noi", "nesimtitule! am vazut ca nu mai ai la status ca ma iubesti!", si te'am vazut pe facebook ieri, erai gol, ce cautai?.....mi se pare cam mult.
granita asta intre si este incredibil de mica. poate chiar inexistenta. in plus, m'am trezit ieri ca primesc o gramada de mailuri (eu deschid pagina de facebook atunci cand primesc vreun mail ca cineva a facut ceva undeva, cu cineva, si printre toti acesti "cineva" altcineva este eu, si atunci sunt informat - tot de prietenul google cred - ca sunt parte in ecuatia cutare - cineva + (eu * interese) = socializare / timp pierdut), asa, sa revin, am primit mailuri de la oameni pe care nu ii cunosc, urandu'mi La Multi Ani!. pai...ma scuzati, de ce? nu ne cunoastem. este o simpla zi de nastere a cuiva parte din alte 6 miliarde de cineva. nu trebuie sa socializam noi treburile astea. mai mult, daca deschizi pagina asta afurisita de facebook, daca tu nu zici nimic, iti vezi de treaba, zic altii, zic altii si despre tine, si uite asa, lumea afla daca ti'ai asortat chilotii cu rujul, si daca vecinul a inselat'o pe sef'sa cu matusi'ta.
eu atat am avut de spus, restul decideti voi cine ce face, unde isi arunca timpul, si cati asteapta cu plasele de peste intinse sa prinda rechinii datatori de speranta. eu sunt absolut convins ca daca cineva vrea sa dea de mine, gaseste o solutie.
desi e mai sus, o mai ascult o data. socializare drastica!
