inca o data, nu stiu altii cum sunt, dar eu nu. in ultimile doua luni daca nu chiar mai bine, am fost plecat mult. desi la cele doua dati de mutat au trecut prin dube murdare, inghesuieli intre canapele si saltele, usi de lift inchise si frunze rupte, vanturi rostogolotoare si ploi cu simt de raspundere, toate florile au fentat uscaciunea. de asemenea, pana acum nu am fost niciodata plecat luni de acasa. n'as putea sa'mi explic exact ce s'a intamplat, dar de cand m'am intors si pana acum, una a murit. era destul de haotica ea asa, ba avea o mie de frunze si cinci mii de flori, care se uscau in 3 zile, iar in urmatoarele saptamani se tot repeta procesul, fie avea 3 frunze. la fel am crezut si acum. ei bine, nu. nu s'a mai intamplat. cred ca s'a suparat pe mine. si nu, nu vorbesc cu florile, sau mai stiu si io ce. si nu, nici nu as vrea sa am vreo florarie. si da, imi plac fetele, nu baietii. acuma ca le'am lamurit pe toate, cred ca pot sa merg mai departe.
loc de dat cu capu' şi loc pentru gânduri tembele ce'mi fug prin buricele degetelor. şi loc pentru chestii deştepte de la alţii. şi loc pentru ce o mai fi loc. şi pentru ce o mai fi nevoie. mai presus de tot, loc pentru ganturile din capul meu, si emotiile din corpul meu
