saptamana trecuta am trecut prin edinbourgh. minunat orasul, mi'a placut tare mult. un oras din alta lume. o lume unde burger king trece neobservat, si double-deck'ul te pocneste peste fata iar tu zambesti tembel. un castel pe un deal de unde poti sa tragi cu cornete, cu tevi furate de pe santiere. hartiile pentru cornete le ai de la caietele de la scoala, sau de la lucrari. oricum, caligrafia e mult prea departe. momentul potrivit si locul potrivit reprezinta o poarta galactica. o fractiune de secunda mai devreme sau mai tarziu, si ai pierdut tot. ai trait degeaba. ai visat degeaba. o secunda potrivita si te intrebi ce cauti acolo, sau s'ar putea sa iti para rau ca ai mers prea departe. ce alegi, sa iti para rau ca nu ai incercat, sau sa iti para rau ca te'ai bagat?
dimineata, sau oricand se intampla, cand ma uit in oglinda nu imi trece niciodata prin minte ce inspira fata mea. fata mea cu un aparat foto peste, nici atat. stateam pe un trotuar in centrul orasului, pe strada pe care ei o numesc "royal mile", care strapunge piatra cubica din veceul castelului in canalizarea centrului orasului. eram destul de obosit, dupa 4-5 ore de condus. ma uitam in jur, cu aparatul la ochi, sa vad daca surprind pe cineva impiedicandu'se, vreun domn murdar pe fata, vreun porumbel beat. si in momentul ala vin la mine doua domnisoare dintre care numai una a pozat, sa ma invite la o petrecere de lesbiene. daca nu trebuia sa plec in cateva ore, m'as fi dus. era oare aparatul de vina? sau oboseala mea? poate ca imi sclipeau in ochi lesbianismul si homosexualitatea. m'am ales cu un fluturas. l'am citit apoi in masina. era un teatru lesbianic. sau despre lesbiene. maine de dimineata cand ma spal pe fata, sunt curios ce vad, un lesbian?
