era astazi la coada. avea programare la 15:10 (asta apropos, cum sa faci o programare la o ora care nu e multiplu de 15 minute???!??) si ma uitam la ceasul care batea 16:00. el oricum ajunsese mult mai devreme, are o problema cu intarziatu' asta. initial s'a gandit sa ajunga acolo pe la fara 5, sau poate chiar 15:00, da' nu, azi a zis sa ajunga foarte devreme.
o alta mentiune este ca dumnealui cand sta de vorba cu gandurile din capul dansului, el isi shimba fata. adica...asa cum face cand vorbeste cu persoane reale. (i'au zis prieteni, ca ce are de se strabma?? atunci a realizat ca de fapt el nu facea altceva decat sa vorbeasca inauntru)
si uite asa, cum el se gandea in ale lui, era asezat pe un scaun, si coatele si le sprijinea pe genunchi. spatele era usor arcuit spre fata, iar capul era srpijinit de palme, care erau parca in prelungirea genunchilor. ochii erau usor inchisi, apoi se deschideau, sprancenele se ridicau, ba se lasau, probabil ca peisajul asemenea unui monolog era complet.
la scurt timp simte o bataie usoara pe umarul stang (o tanti pe la vreo 60+, si a carei engleza e incredibila): waarom heb jij..bla bla, ca n'a mai inteles restul.
- de ce un siret negru si unul rosu?
- pai...na, pentru stiti, cum sa va spun...
- pai nu ca mi se pare foarte tare! ca e ciudat asa, da' arata bine. dar totusi cum? de ce?
- el are in cap o explicatie perfecta. dar probabil foarte putin coerenta. in filmele capului lui, are sens ca unul si unul. pana sa explice cum si cand, ce fel de ordine e in cap, doamna bucura a fost chemat. era o gresala, domnul era absent
