Dragii
mei,
Dupa
cum probabil v-am obisnuit, am sa fac o povestire a ceea ce se cheama
iesirea din scurt a celor cu idei. Dupa minunata zi de sambata....in
care fiecare a facut ce a putut si, in special ne-am rafacut,
adicatelea am mai dormit si noi ca de....ladita aia de bere si-a
facut efectul, vine si sambata seara in care mergem la teatru. Dupe
minunata piesa, pe care io as mai vedea-o de vreo 25 de ori, ajungem
la mine, acuma.....cum sa ii zic io lu mama sa nu se streseze ca plec
noaptea, pe ploaie cu masina....in fine, a trecut. Ajungem la D. asta
dupa ce in prealabil l-am lasat la casile lui si pe Profu',
si....usurel usurel, cu miscari de vaslas, cica furam gata. Intre
timp, se pusese pe o ploaie frate.....de zile mari. Da' nu-i stres,
daca-i musai cu placere. Culegem polenul din flori, adica pe D., pe
Prof si pe Inginer, si ne punem muzica si muzichia si....rock on,
dude!
Dupa
ce plecam de la omâv, bagam niste carbuni, da' batea ceva la copita
din dreapta fata....am vorbit cu calu' si cica era ok, si i-am dat
fân...ca..de...trebuia si el rasfatat. Plecam cu gandul de a ajunge
in Piatra Mare. Mare om, mare caracter ala care a zis ca Unde dai, si
unde crapa....Noi am dat in Piatra Mare, sa vedem unde s-a crapat.
Drumul foarte liber, noi si plopii de pe marginea drumului. Ajungem
pe la 12 jumate....la Prof, ne familiarizam si noi (adicatelea EU) cu
ligheanul cu apa de ploaie, care mi-a spalat degetelele (am calcat pe
marginea lui, si....a fost intr-un mare fel, era refreshing apa aia),
apoi hai sa mancam si noi ceva, nush de unde a aparut in camera o
grasa....cu dop foarte romantic. Am beleuzit un pic pe acolo, am
admirat cerul.....care...ne tot facea cu ochiul, luna cam incompleta,
roua se completa foarte bine cu firele de iarba grase si sanatoase.
Si,
uite asa, din vorba in vorba, ceasul zbiera ca un nenorocit,
amplificandu-si pana la extrem toate mecanismele, poate poate...il
observa cineva. Sincer nu stiu cand s-a facut de 3 si ceva, patru.
Ursulica s-a retras in pestera
de la etaj, iar io cu baietii am mai aberat gandit, nu gratis, si, ce
sa vezi....s-a crapat in Malaiesti. Apoi, usurel usurel ne-am
imprietenit pana la o relatie stabila si de lunga durata cu unu', ene
parca il cheama. Dumunica de dimineata, m-a ciupit ceva de degetul
mic de la mana stanga, am deschis ochii, si era Profu'.
Trebuia sa plecam. Ne-am urcat pe cai, si, din loc in loc, am ajuns
la Gura Diham.
Ne-am luptat cu panta prostului - nu inteleg...ce cauta prostii pe
munte? - ajungem in Diham
ham, si....ne rasfatam cu ceai. Da' ce ceai frate......cred ca e cel
mai bun ceai baut vreodata. In fine, castig un pariu cu Inginreu'
pt accesul iarna pe omu, o mai lalaim (da' nu prea mult), si o luam
iarasi din loc. Pe glajerie,
frumos, noroi, dar frumos. Trecem raul, si...cica 2 ore pana sus. Si
mergem, si mergem, si mergem, si mergem, si tot asa....drumul destul
de imputit..asa cam pieptis. La un moment dat, ne-am oprit, ca ne era
gandul numai la sticla aia de bere...ciucas..pfiu....parca simt cum
mi se umezeste cerul gurii.
Si
mergem frate...si tot asa..si, intr-un final glorios reusim sa
ajungem si la Malaiesti. Nu
stiu cum s-a intamplat, dar am reusit sa ocupam cred 4 banci pe
acolo...parca am fi venit o turma de oameni. Privelistea....de
nedescris.....peisajul....de mare angajament....ar trebui facuta o
povestire numai despre asta....Ne apucam de foc, il aprindem, il
gadilam...ca de'....nedescantat nu era bine. Micii....buni, nu
comentez, da' se cam lipeau de gratar. Sa ne fi vazut cum stateam in
fum, incercand sa intoarcem alea de pe gratar, salivand ca dupa cine
stie ce bucata, asteptand momentul culminant cand ne satisfaceam
intelectual. Aproape ca imi vine sa trec mai repede peste faza asta
cu mancarea ptr ca simt ca parca ma roade un pic prin stomac. Dupa
lupte seculare, cedam psihic, si ne apucam de mancat, desi pe gratar
mai zaceau sangeranzi, bietii bolnavi, monstrii, victime ale
razboilui, in chinuri groaznice, iar noi...stateam cu spatele
nepasatori. Pestele era ceva mai fericit, ca doar...de...scapase de
sapuneala compatriotilor din Sambata.
Din
lipsa de sare ptr el, ne-au trecut tot felul de idei prin cap, si
prin celelalte parti ale corpului, iar dupa masa, m-am intins un pic
pe izopren, si am atipit. Se cam lasase frigul, si ma cam luase
frigul. Da' m-a adus repede
inapoi. Unul din salvamonti, se certa cu iarba...nush ce naiba avea
cu saraca iarba, si de ce nu cadeau odata la pace. Frate da' ce
cearta a fost. La plecare,
incercam sa o luat pe Take,
cine stie, poate poate scapam de glajerie. Limbile alea de
zapada...ar fi trebuit sa fie spalate cu noul aqua fresh nu stiu cum,
ala care te spala nu numani pe dinti, ci si pe intelegeti, pe limba.
Era cam multa zapada, si in unele locuri ne era destul de greu sa
pasim, si, in asemenea conditii ne-am intors.
Dupa
ceva timp, a si inceput sa ploua, asa marunt. Adica scund. Adica
pitic. M-am facut cameleon, adica broasca, adica soldat german, adica
mi-am pus o pelerina de la D.
Si, tot mergand noi asa....am ramas socati de cat de mult am putut sa
urcam....si...bineinteles de cat am putut sa coboram :). Ajunsi
intr-un final la Diham, dupa
ce am injurat sincer glajeria, ploua, noroi - da' nu prea mult -
cauciuc peste noi, transpiram, nu ne aeriseam, a fost asa un fel de
sauna in conditii magistrale demna de invidiat. NB:
nici nu stiti ce ati pierdut, voi astia care nu ati venit. Dupa ce
iarasi ne-am dat in glume cu Dihamul,
Ingneru'
si cu Profu'
discutau cu 2 beri, io am beut un ceai - in caz ca nu am
precizat....cel mai bun ceai, si, am luat-o asa catinel catinel prin
ceata pana in Gura Diham.
Din vorba in gluma, si din tigara in potcoava, nu stiu sincer cand am
ajuns jos. Ne-am schimbat, si....am pornit-o catre cashi.
Inchei
iesirea din scurt a celor cu idei. Eu personal m-am simtit alaturi de
ei personal, adica fiecare personal ptr el, dar si personal ptr
ceilalti, ne-am si m-am si s-au si din ou ne-am extraodrinarement.
