eram in gradinita, si la un moment dat intr'o zi am venit acasa cu barbia patata de un fel de cerneala. a venit mama cu mine a doua zi sa ii explice proastei de educatoare ca ala e un semn de nastere fa' tampito'!! lasa dracului copilu' in pace.
treij de ani mai tarziu, copilu' se ducea la o doctorita sa'i explice ca ala e semn de nastere fai tampito! si cum scap de el? ca ne deranjeaza. creste, scade, se usuca, cade. pai il scoatem. ok, asa sa fie.
v'am mai zis io: zoe e barbata pana ajunge acolo. de cum a ajuns acolo, e fara coaie, fara glas, cu mainile transpirate si inima scoasa deja din piept de un cal fugit demult in galop peste granita. trebuie sa scot maseaua? da, cum sa nu! acum? excelent. stai...acum??? pe bune? ok...hai...si urmeaza partea cu 'lesinul'. oricum, ce mi s'a mai intamplat e mai ok, pot sa ma strang laolalta. ce nu s'a mai intamplat..e mai greu. doua chestii is extreme aici: prima e ca eu am filme multe in cap. si a doua, daca nu am filme, le fac. si e mai rau!
stiam ca in ziua X la ora...umm...undeva catre dimineata trebuie sa ma prezint la taiere. o taiere pe fata,sa cum am mentionat mai sus. bun, nici o problema. cand s'a facut seara X-1....am inceput sa simt cum toata pielea era mai mica decat imi trebuia mie, si nu mai aveam loc in mine.
a venit dimineata, m'am trezit pana in 8, ca sa am timp sa stau. ca sa ma gandesc. eu convins fiind ca am programarea la 10:00, eram in tramvai la 10 fara un sfert cand ma uit pe programare si vad ca era de fapt la 15:45...pai si io acuma ce fac? ....pai am sa ma plimb de'aiurea prin oras. intre timp a inceput ploaia, m'am ascuns, m'a prins.
ajung acolo, la 3 jumate. ca sa nu mai am surprize. mi se spune ca doctorita a intarziat, si ca mai dureaza putin. au inceput filmele. io nu cred in "nu ma intorc acasa ca'mi merge prost", "a trecut pisica neagra si'mi va cadea un coi", etc. lista e lunga. in schimb, pe fondul celor deja create la mine in cap pe de o parte, iar pe de alta, cele spuse de lumea din juru'mi, au inceput ele singure sa strige:
- catalin, poate ca nu ar trebui sa il scoti!
- ee na, du'te ba d'acilea!
- pai e un semn, uita'te si tu, ai venit dimineata in loc de seara, doctorita a intarziat, etc...
am lasat'o asa. intru in cabinet, eu evident ma asteptam sa vad o sala de operatie asa cum am avut la genunchi. cu 3 paturi unul langa altul, toate mobile, cu un set mare de lumini puternice coborand din tavan, multe mese de inox cu multe foarfeci de toate marimile, cutite, polizoare, pedale la mese, monitoare, pistoale cu camere in cap, oameni imbracati alb si purtant sorturi de carpa, masca si ochelari peste ochelarii lor.
ce'am vazut? un pat cu un servetel peste el, cu o lumina mai mica decat aia de la dentist. langa, in partea stanga, era un dulap ca la farmacie cu sertare multe, inguste dar lungi, mici si etichetate toate, unde erau pansamente si comprese. in dreapta, era un fel de noptiera. cu 3 sertare inchise. pe dansa, am vazut doar o foarfeca mai mare, din aia folosita atunci cand hainele trebuie indepartate. lama de jos avand o prelungire rotunjita, capabila sa separe de la sine putere hainele de piele. filmul cel mai tare a fost cand imi imaginam foarfeca aia cum ma separa pe mine de barbie, piele si dinti. si toate in 4 directii.
vine tanti la mine, imi spune: iti fac injectie, iti desenez, vad ce e acolo, tai, cos, pleci acasa. daaa...simplu!! a venit, mi'a pus pe fata o carpa gaurita, a inceput. am transpirat in ambele maini cat am sa transpir 5 ani daca m'as ingropa in nisip la soare.
dupa cele 5 minute cand a terminat, mi'am dat seama de o chestie: io nu ma barbierisem. a lipit 3 plasturi, si inca unul peste. toate direct pe par. si nu era chiar scurt. in scurt timp, mi'am dat seama ca de fapt nu ma doare decat cum trage nesimtitu' ala de lipici in toate partile de tot parul de pe fata. si ma simt cum imi smulg cate un fir cate un fir. cu penseta. usor, incet, cu rabdare da' sigur. am o smoala pe fata care ma trage de par.
astept acuma sa vad cum e cand are sa se usuce complet, cu si fara fire. nu e nici linie dreapta, nu e nici stramba, e ca un 's' anemic. n'am fost nici macar ridicat la rangul de 'z'
treij de ani mai tarziu, copilu' se ducea la o doctorita sa'i explice ca ala e semn de nastere fai tampito! si cum scap de el? ca ne deranjeaza. creste, scade, se usuca, cade. pai il scoatem. ok, asa sa fie.
v'am mai zis io: zoe e barbata pana ajunge acolo. de cum a ajuns acolo, e fara coaie, fara glas, cu mainile transpirate si inima scoasa deja din piept de un cal fugit demult in galop peste granita. trebuie sa scot maseaua? da, cum sa nu! acum? excelent. stai...acum??? pe bune? ok...hai...si urmeaza partea cu 'lesinul'. oricum, ce mi s'a mai intamplat e mai ok, pot sa ma strang laolalta. ce nu s'a mai intamplat..e mai greu. doua chestii is extreme aici: prima e ca eu am filme multe in cap. si a doua, daca nu am filme, le fac. si e mai rau!
stiam ca in ziua X la ora...umm...undeva catre dimineata trebuie sa ma prezint la taiere. o taiere pe fata,sa cum am mentionat mai sus. bun, nici o problema. cand s'a facut seara X-1....am inceput sa simt cum toata pielea era mai mica decat imi trebuia mie, si nu mai aveam loc in mine.
a venit dimineata, m'am trezit pana in 8, ca sa am timp sa stau. ca sa ma gandesc. eu convins fiind ca am programarea la 10:00, eram in tramvai la 10 fara un sfert cand ma uit pe programare si vad ca era de fapt la 15:45...pai si io acuma ce fac? ....pai am sa ma plimb de'aiurea prin oras. intre timp a inceput ploaia, m'am ascuns, m'a prins.
ajung acolo, la 3 jumate. ca sa nu mai am surprize. mi se spune ca doctorita a intarziat, si ca mai dureaza putin. au inceput filmele. io nu cred in "nu ma intorc acasa ca'mi merge prost", "a trecut pisica neagra si'mi va cadea un coi", etc. lista e lunga. in schimb, pe fondul celor deja create la mine in cap pe de o parte, iar pe de alta, cele spuse de lumea din juru'mi, au inceput ele singure sa strige:
- catalin, poate ca nu ar trebui sa il scoti!
- ee na, du'te ba d'acilea!
- pai e un semn, uita'te si tu, ai venit dimineata in loc de seara, doctorita a intarziat, etc...
am lasat'o asa. intru in cabinet, eu evident ma asteptam sa vad o sala de operatie asa cum am avut la genunchi. cu 3 paturi unul langa altul, toate mobile, cu un set mare de lumini puternice coborand din tavan, multe mese de inox cu multe foarfeci de toate marimile, cutite, polizoare, pedale la mese, monitoare, pistoale cu camere in cap, oameni imbracati alb si purtant sorturi de carpa, masca si ochelari peste ochelarii lor.
ce'am vazut? un pat cu un servetel peste el, cu o lumina mai mica decat aia de la dentist. langa, in partea stanga, era un dulap ca la farmacie cu sertare multe, inguste dar lungi, mici si etichetate toate, unde erau pansamente si comprese. in dreapta, era un fel de noptiera. cu 3 sertare inchise. pe dansa, am vazut doar o foarfeca mai mare, din aia folosita atunci cand hainele trebuie indepartate. lama de jos avand o prelungire rotunjita, capabila sa separe de la sine putere hainele de piele. filmul cel mai tare a fost cand imi imaginam foarfeca aia cum ma separa pe mine de barbie, piele si dinti. si toate in 4 directii.
vine tanti la mine, imi spune: iti fac injectie, iti desenez, vad ce e acolo, tai, cos, pleci acasa. daaa...simplu!! a venit, mi'a pus pe fata o carpa gaurita, a inceput. am transpirat in ambele maini cat am sa transpir 5 ani daca m'as ingropa in nisip la soare.
dupa cele 5 minute cand a terminat, mi'am dat seama de o chestie: io nu ma barbierisem. a lipit 3 plasturi, si inca unul peste. toate direct pe par. si nu era chiar scurt. in scurt timp, mi'am dat seama ca de fapt nu ma doare decat cum trage nesimtitu' ala de lipici in toate partile de tot parul de pe fata. si ma simt cum imi smulg cate un fir cate un fir. cu penseta. usor, incet, cu rabdare da' sigur. am o smoala pe fata care ma trage de par.
astept acuma sa vad cum e cand are sa se usuce complet, cu si fara fire. nu e nici linie dreapta, nu e nici stramba, e ca un 's' anemic. n'am fost nici macar ridicat la rangul de 'z'
